Donald Trump a refuzat să facă apel la unitate în SUA ca modalitate de a remedia diviziunile din ţară în urma asasinării activistului de dreapta Charlie Kirk, preferând să considere radicalii „vicioşi şi oribili” din stânga politicii americane ca fiind singura problemă, relatează The Guardian.
Într-un interviu acordat vineri dimineaţă emisiunii „Fox & Friends”, preşedintele SUA a fost întrebat ce intenţionează să facă pentru a vindeca rănile provocate de împuşcarea lui Kirk în Utah. „ Cum putem repara această ţară? Cum putem să ne unim din nou?”, l-a întrebat co-prezentatoarea emisiunii, Ainsley Earhardt, care a comentat că există radicali atât în rândurile stângii, cât şi ale dreaptei scenei politice americane.
La mai puţin de 48 de ore după ce Kirk a fost împuşcat în plină zi în campusul Universităţii Utah Valley, Trump a răspuns: „O să vă spun ceva care o să-mi creeze probleme, dar nu-mi pasă deloc. Radicalii de dreapta sunt radicali pentru că nu vor să vadă crime… Radicalii de stânga sunt problema – şi sunt malefici, oribili şi abili la politică. Vor bărbaţi în sporturile feminine, vor transgender pentru toată lumea, vor frontiere deschise. Cel mai rău lucru care s-a întâmplat acestei ţări”, a comentat Donald Trump.
Refuzul lui Trump de a căuta o cale comună bipartizană într-un moment de profundă furie, teamă şi doliu naţional a fost o mişcare uimitoare pentru un preşedinte american în funcţie, chiar şi după standardele sale, comentează The Guardian.
SUA au o lungă istorie de preşedinţi care şi-au folosit puterea retorică pentru a încerca să depăşească diviziunile politice. Poate că apogeul a fost al doilea discurs de învestitură al lui Abraham Lincoln, spre sfârşitul războiului civil, în care a căutat să „vindece rănile naţiunii” şi a insistat asupra eforturilor de unitate „fără răutate faţă de nimeni, cu înţelegere pentru toţi”.
Mai recent, Joe Biden a folosit discursul său de învestitură din 2021, la doar câteva zile după asaltul susţinătorilor lui Trump asupra Capitoliului SUA, pentru a face apel la unitate, fără de care, a spus el, „nu există pace, ci doar amărăciune şi furie”.
Apariţia lui Trump la Fox News a arătat clar că nu are intenţia de a urma această tradiţie retorică. În schimb, tonul răspunsului său la împuşcarea lui Kirk a fost extrem de partizan şi bazat pe răzbunare, notează The Guardian.
În comentariile de vineri, el l-a ameninţat din nou pe filantropul George Soros cu o anchetă în baza legii RICO, legea rezervată în mod normal crimei organizate. El l-a acuzat pe Soros că finanţează „agitatori profesionişti” care se angajează în „mai mult decât nişte proteste, aceasta este agitaţie reală, acestea sunt revolte pe străzi”, a spus Trump.
Într-un discurs ţinut în Biroul Oval la câteva ore după ce Kirk a fost declarat mort, Trump a făcut remarci ameninţătoare, indicând că va căuta răzbunare împotriva „organizaţiilor care finanţează şi susţin” violenţa politică. El a dat vina pentru situaţia actuală în întregime pe ceea ce a numit „stânga radicală”.
Preşedintele a folosit deja al doilea mandat la Casa Albă pentru a intensifica presiunea asupra celor pe care îi consideră duşmani politici. El a autorizat o anchetă asupra principalului canal de strângere de fonduri pentru Partidul Democrat, ActBlue, şi a ameninţat că va revoca statutul de scutire de impozite pentru grupurile progresiste, precum Citizens for Responsibility and Ethics in Washington (Crew), şi grupurile ecologiste.
