Jumătate dintre români ar fi dispuşi să acorde votul lor unui partid nou înfiinţat la viitoarele alegeri, indică datele BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 1 – 9 septembrie, procentul fiind mult mai mare decât în urmă cu 10 ani, când 29,8% aveau o asemenea opţiune,. De asemenea, sunt de acord cu afirmaţia ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi” 45% dintre votanţii PSD, 34% dintre votanţii PNL, 33% dintre votanţii USR şi 71% dintre cei ai AUR.
Potrivit cercetării, 55.1% dintre români sunt de acord cu afirmaţia ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi”, în timp ce 40.7% îşi exprimă dezacordul. 4.1% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmaţia ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi” 45% dintre votanţii PSD, 34% dintre votanţii PNL, 33% dintre votanţii USR şi 71% dintre cei ai AUR, respectiv 58% dintre bărbaţi şi 53% dintre femei, 62% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 51% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 52% dintre cei peste 60 de ani. 72% dintre persoanele cu educaţie primară, 55% dintre cei cu educaţie medie, 35% dintre cei cu educaţie superioară, 44% din locuitorii din Bucureşti, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 61% dintre cei din urbanul mic şi 58% din rural, respectiv 43% dintre angajaţii la stat şi 57% dintre cei care lucrează la privat sunt de acord cu afirmaţia dată.
Îşi exprimă dezacordul cu afirmaţia ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi”: 46% dintre votanţii PSD, 64% dintre votanţii PNL, 65% dintre votanţii USR şi 27% dintre cei ai AUR, respectiv 39% dintre bărbaţi şi 43% dintre femei, 37% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 37% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 44% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 43% dintre cei peste 60 de ani. 22% dintre persoanele cu educaţie primară, 41% dintre cei cu educaţie medie, 64% dintre cei cu educaţie superioară, 55% din locuitorii din Bucureşti, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 35% dintre cei din urbanul mic şi 36% din rural, respectiv 53% dintre angajaţii la stat şi 42% dintre cei care lucrează la privat se află în dezacord cu afirmaţia dată.
Întrebaţi dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuşi să acorde votul lor unui partid nou înfiinţat, 50.6% dintre participanţii la sondaj spun că da (faţă de 29.8% în mai 2015), 28.8% că nu (faţă de 35.8% în mai 2015), iar 19.9% nu sunt hotărâţi (faţă de 23.6% în mai 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0.8%. ”Ar fi dispuşi să acorde votul lor unui partid nou înfiinţat: 38% dintre votanţii PSD, 44% dintre votanţii PNL, 50% dintre votanţii USR şi 60% dintre cei ai AUR, respectiv 54% dintre bărbaţi şi 48% dintre femei, 64% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 53% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 36% dintre cei peste 60 de ani. 53% dintre persoanele cu educaţie primară, 50% dintre cei cu educaţie medie, 49% dintre cei cu educaţie superioară, 46% din locuitorii din Bucureşti, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic şi 49% din rural, respectiv 46% dintre angajaţii la stat şi 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuşi să acorde votul lor unui partid nou înfiinţat”, arată cercetarea sociologică.
În plus, ”nu ar fi dispuşi să acorde votul lor unui partid nou înfiinţat: 42% dintre votanţii PSD, 34% dintre votanţii PNL, 34% dintre votanţii USR şi 21% dintre cei ai AUR, respectiv 27% dintre bărbaţi şi 30% dintre femei, 18% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 23% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 27% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 40% dintre cei peste 60 de ani. 26% dintre persoanele cu educaţie primară, 31% dintre cei cu educaţie medie, 25% dintre cei cu educaţie superioară, 26% din locuitorii din Bucureşti, 31% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 28% dintre cei din urbanul mic şi 29% din rural, respectiv 25% dintre angajaţii la stat şi 22% dintre cei care lucrează la privat nu ar fi dispuşi să acorde votul lor unui partid nou înfiinţat”.
Nu sunt hotărâţi: 20% dintre votanţii PSD, 22% dintre votanţii PNL, 16% dintre votanţii USR şi 19% dintre cei ai AUR, respectiv 18% dintre bărbaţi şi 22% dintre femei, 17% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 19% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 18% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 23% dintre cei peste 60 de ani. 20% dintre persoanele cu educaţie primară, 18% dintre cei cu educaţie medie, 24% dintre cei cu educaţie superioară, 27% din locuitorii din Bucureşti, 17% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 17% dintre cei din urbanul mic şi 22% din rural, respectiv 28% dintre angajaţii la stat şi 17% dintre cei care lucrează la privat nu sunt hotărâţi.
Remus Ştefureac – director INSCOP Research, precizează că nivelul ridicat al nemulţumirii populaţiei faţă de actualele partide politice, evidenţiat prin cei 55% dintre români care declară că şi-ar dori dispariţia acestora şi înlocuirea cu partide noi şi 50% care declară că ar vota un partid nou înfiinţat sugerează nu doar o criză de încredere în clasa politică tradiţională, ci şi o dorinţă de resetare structurală a sistemului politic, ce depăşeşte simpla nemulţumire punctuală faţă de guvernare.
”Mai mult decat atât, comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani, creşte puternic ponderea celor care ar vota un partid nou, de la proximativ 30% în 2015, la 50% în 2025, ceea ce confirmă, cel puţin declarativ, o disponibilitate foarte ridicată a românilor transforma nemulţumirile şi frustrările în acţiune politică. Profilul demografic al celor care doresc înlocuirea partidelor existente şi ar fi dispuşi să voteze altele noi arată că tineri în special (18-29 de ani, dar şi 30-44 de ani) sunt mai nemulţumiţi de partidele existente şi mai dispuşi să voteze cu partide noi. Tendinţe similare mai accentuate regăsim în cazul angajaţilor din mediul privat, persoanelor cu educaţie primară şi votanţilor AUR.”, subliniază Ştefureac.
BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research îşi propune să aducă în atenţia publică teme de interes pentru a stimula conversaţii naţionale despre subiecte diverse şi politici publice esenţiale pentru prezentul şi viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire şi instituţii academice de prestigiu. ”Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democraţiei prin utilizarea de instrumente ştiinţifice şi credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetăţenilor”, arată comunicatul.
Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
