Preşedintele rus Vladimir Putin propune luni o prelungire – cu un an – a tratatului de dezarmare nucleară New START, încheiat de către Rusia cu Statele Unite, care urmează să expire în februarie, relatează AFP.
Acest tratat, semnat în 2010, limitează fiecare parte la 1.550 de ogive strategice ofensive desfăşurate, la 800 numărul lansatoarelor şi bombardierelor grele şi prevede un mecanism de verificare.
Însă aceste inspecţii au fost întrerupte după ce Moscova şi-a suspendat participarea la tratat, în urmă cu doi ani, pe fondul Războiului cu Ucraina şi tensiunilor tot mai mari cu Cccidentul.
Vladimir Putin a dat asigurări, într-o reuniune televizată cu membrii Consiliului de Securitate rus, că Moscova vrea însă să respecte limita numărului de arme prevăzută de acest tratat timp de încă cel puţin un an în plus.
”Rusia este pregătită, după 5 februarie 2026, să continue să respecte timp de un an restricţiile cantitative centrale prevăzute de Tratatul START”, a anunţat el.
President Putin held a briefing session with permanent members of the Security Council – the discussion focused on the Treaty Between the USA and Russia – Strategic Offensive Arms (New START), due to expire on February 5, 2026.
— sonja van den ende (@SonjaEnde)
”Credem că această măsură nu va fi viabilă decât dacă Statele Unite acţionează în mod analog şi nu iau măsuri care să submineze sau să încalce proporţia actuală a capacităţilor de disuasiune”, a continuat preşedintele rus.
Potrivit lui Putin, după această perioadă de un an, Moscova va lua o decizie ”pe baza unei analize a situaţiei” cu privire la menţinerea sau nu a acestor ”restricţii voluntare”.
El a apreciat că o ”respingere completă” a ”moştenirii” Tratatului New START ar constitui ”din multe puncte de vedere o măsură greşită şi mioapă”.
Negocieri în vederea unei prelungiri a tratatului au rămas în impas în întregul prim mandat (2017-2021) al preşedintelui american Donald Trump, care voia ca China să fie inclusă în restricţiile arsenalelor nucleare.
PUTIN ACUZĂ OCCIDENTUL
Statele Unite s-au retras în 2019 din Tratatul Forţelor Nucleare cu rază intermediară (INF) – semnat pe vremea fostei Uniuni Sovietice (URSS) şi care privea armamentul nuclear cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri -, acuzând Moscova de faptul că-l încălca.
Rusia a dat atunci asigurări că va continua să respecte un moratoriu privind producţia şi desfăşurarea acestui tip de armament, dacă americanii nu îl desfăşoară la o distanţă care să le permită să atingă teritoriul rus.
Însă, la începutul lui august, Rusia a anunţat că ridică acest moratoriu, acuzând Wasgingtonul de faptul că a lansat ”producţia în serie” a acestui tip de armament şi că pregăteşte desfăşurarea acestuia în Europa şi Asia.
Luni, Vladimir Putin a declarat că, ”din nefericire”, securitatea şi stabilitatea strategică mondiale continuă ”să se degeradeze”.
El a acuzat Occidentul de faptul că este responsabil de acest lucru.
”Noi legăm multe probleme care s-au acumulat în domeniul strategic de la începutul secolului XX de acţiunile distrugătoare ale Occidentului”, a declarat el.
De la începutul atacului rus la scară mare al Ucrainei, în februarie 2022, liderul de la Kremlin a ameninţat cu recurgerea la arma nucleară şi a desfăşurat, în vara lui 2023, armament nuclear tactic în Belarus, cel mai apropiat aliat al său.
În august, Putin a anunţat că Moscova a lansat producţia de serie a Oreşnik, o rachetă balistică hipersonică de ultimă generaţie, care poate purta o încărcătură nucleară.
El a repetat că Moscova ar putea desfăşura acest tip de rachetă în Belarus.
În noiembrie 2024, Rusia a folosit această armă – fără încărcătură nucleară – pentru a lovi o fabrică militară în oraşul Dnipro, în centrul Ucrainei.
”Avem încredere în fiabilitatea şi eficienţa forţelor noastre naţionale de disuasiune, dar în acelaşi timp nu vrem să agravăm tensiunile şi nici să alimentăm cursa înarmării”, a mai dat asigurrări luni Vladimir Putin.
