Festivalul Internaţional „George Enescu” 2025 s-a încheiat după 29 de zile ale unei ediţii strălucitoare şi memorabilă, trăită la intensitate maximă de publicul prezent la Bucureşti, în peste 20 oraşe din ţară sau la Chişinău şi de milioane de melomani care au urmărit concertele transmise în direct online pe www.festivalenescu.ro, la TVR 1, TVR Cultural sau la Radio România Muzical şi Radio România Cultural, o parte dintre ele fiind preluate şi în reţeaua EBU (Uniunea Europeană de Radio).
O ediţie sub semnul Aniversărilor, caracterizată prin inovaţie, diversitate, excelenţă şi dialog, în viziunea artistică a Maestrului Cristian Măcelaru, care a consolidat statutul festivalului ca unul dintre cele mai mari evenimente culturale internaţionale dedicate muzicii clasice, un adevărat brand pentru România, cu rol definitoriu pentru diplomaţia publică.
„În a 27a ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu ne-am dorit să atragem un public larg, divers şi deosebit. Am oferit spectacole care să atragă cât mai mulţi oameni şi din câte am văzut, aşa a şi fost. M-am bucurat mult când am fost întrebat de jurnalişti din străinătate ce am făcut pentru a atrage un public atât de tânăr. Spiritul în care Enescu a contribuit şi chiar a transformat viaţa culturală din România este şi contextul în care noi ne dorim să continuăm Festivalul. Acele valori de bază – generozitatea, respectul şi dragostea – care i-au definit cariera, să definească şi festivalul care-i poartă numele. Şi astfel să fim demni de a purta numele unui compozitor genial, un mentor dedicat, un interpret desăvârşit şi un patriot adevărat”, a declarat Cristian Măcelaru, director artistic al Festivalului Internaţional „George Enescu”.
Peste 4.000 de artişti din 28 de ţări, mai mult de 100 de concerte în Bucureşti şi un număr aproape similar în ţară, alături de zeci de mii de spectatori prezenţi fizic şi milioane de urmăritori online, au transformat ediţia 2025 într-un veritabil fenomen cultural. Dincolo de cifre, ceea ce a rămas a fost energia incredibilă a întâlnirilor dintre mari orchestre ale lumii, solişti legendari şi un public însetat de muzică, de frumos, de emoţie autentică, punţi între culturi, generaţii şi lumi.
În 2025, muzica lui Enescu, dar şi a marilor compozitori ai lumii, concertele, evenimentele conexe, expoziţiile tematice, simpozioanele ştiinţifice, mesele rotunde şi dezbaterile despre puterea muzicii sau jurnalismul muzical au reuşit să creeze comunităţi extrem de puternice, unite într-o pasiune comună.
Una dintre noutăţile acestei ediţii a fost revenirea spectacolelor de operă şi balet în programul festivalului. Producţii-eveniment au electrizat prin forţa expresivă a artei scenice totale. Montări precum „Oedipe” de George Enescu, cu o distribuţie care a adus la Opera Naţională Bucureşti mari voci româneşti celebre pe scenele internaţionale, „L’Heure espagnole” de Maurice Ravel într-o coproducţie inedită, „The Seasons” prezentat de Malandain Ballet Biarritz şi Orchestra Operei Regale din Versailles, pe muzica lui Antonio Vivaldi şi Giovanni Antonio Guido, „Flautul fermecat” de Mozart cu Deutsche Kammernharmonie Bremen, „Lady Macbeth din Mţensk” de Dmitri Şostakovici, „Salome” de Richard Strauss, „Dardanus” de Jean-Philippe Rameau (versiunea din 1744), „Daphnis şi Chloé” de Maurice Ravel sau „DinDor’NdoR”, un spectacol de Gigi Căciuleanu, au demonstrat că opera şi baletul rămân parte integrantă a ADN-ului festivalului.
Ediţia 2025 a marcat şi un pas curajos spre inovaţie: Enescu – JTI Immersive Experience, prima serie de spectacole imersive din istoria festivalului, găzduită la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, a atras un public divers, dornic să experimenteze muzica într-o formă multisenzorială, un univers vizual şi sonor în care sunetul s-a întâlnit cu tehnologia digitală, deschizând noi perspective asupra modului în care muzica clasică poate fi trăită în secolul XXI. În acelaşi spirit, noua serie Enescu în Control, susţinută de BRD Groupe Société Générale, a adus festivalul într-un spaţiu alternativ, adresându-se unor noi categorii de public, într-un sincretism artistic fără precedent.
Pe scenele principale ale festivalului au urcat unele dintre cele mai importante orchestre ale lumii – de la Royal Concertgebouw şi Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, Die Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, Orquestra de la Comunitat Valenciana până la Orchestra Academiei Naţionale Santa Cecilia şi Orchestra Naţională a Franţei. Lor li s-au alăturat dirijori emblematici, precum Paavo Järvi, Klaus Mäkelä, Cristian Măcelaru, Daniele Gatti, Ivan Fisher, Vasily Petrenko, alături de solişti de anvergură – Martha Argerich, Anne-Sophie Mutter, Alisa Weilerstein, Sol Gabetta, Nemanja Radulović, Renaud Capuçon, Gautier Capuçon, Evelyn Glennie, Bruce Liu, Nelson Goerner, Rudolf Buchbinder, Jean-Yves Thibaudet, Seong-Jin Cho – printre alţii.
Pentru prima dată în istoria Festivalului „Enescu”, a fost acordat Premiul de Excelenţă. Trofeul, creat de artistul Mihai Băncilă, i-a fost acordat violonistei Anne-Sophie Mutter, cu prilejul aniversării a cincizeci de ani de strălucită carieră muzicală.
Totodată, organizaţia International Classical Music Awards a înmânat dirijorului Cristian Măcelaru şi Orchestrei Naţionale a Franţei, Premiul pentru muzică simfonică, pentru discul “George Enescu”, înregistrat la casa Deutsche Grammophon in 2025. Premiul a fost oferit de preşedintele juriului, Remy Franck şi Cristina Comandaşu, membră a juriului ICMA.
Această constelaţie de nume sonore a adus melomanilor nu doar excelenţă interpretativă, ci şi strălucirea unei sărbători a muzicii universale, într-un efort de susţinere entuziastă din partea mass-media. Fiecare concert a fost răsplătit cu minute nesfârşite de aplauze, confirmând că publicul de la Bucureşti rămâne unul dintre cele mai calde şi entuziaste din lume.
Festivalul a continuat totodată să îşi respecte misiunea de a aduce în prim-plan muzica contemporană şi creaţiile noi. Numeroase lucrări au fost interpretate în premieră mondială sau naţională, iar compozitori actuali – din România şi nu numai – au fost prezenţi în program, cultivând viitorul muzicii în perpetuitatea moştenirii trecutului.
De asemenea, concertele educative şi proiectele dedicate copiilor şi familiilor, iniţiate în 2023, au continuat cu mare succes în această ediţie, contribuind la formarea unei noi generaţii de melomani, prin cultivarea dragostei pentru muzică de la cele mai fragede vârste.
Mai presus de toate, ediţia 2025 a Festivalului Enescu a demonstrat puterea muzicii de a uni prin emoţie şi frumos oameni din culturi şi medii diferite. În sălile de concert au dispărut barierele lingvistice, sociale sau geografice, iar publicul a trăit, împreună cu artiştii, momente de intensitate rară şi bucurie pură.
„Încheiem această ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu cu recunoştinţă pentru artiştii extraordinari, pentru publicul entuziast şi pentru toţi cei care au făcut posibil acest dialog al muzicii cu lumea. Festivalul rămâne un spaţiu al întâlnirii şi al inspiraţiei, iar emoţia acestor seri va continua să ne însoţească până la revederea la următoarea ediţie”, spune Cristina Uruc, manager interimar ARTEXIM şi director executiv al Festivalului „Enescu”.
Pregătirile pentru ediţia din 2027 au început deja, succesul actual confirmând poziţia festivalului ca reper cultural mondial şi deschizând un nou capitol, în care tradiţia şi inovaţia, rafinamentul şi curajul se întâlnesc sub semnul excelenţei la cel mai înalt nivel.
