Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Autoimune, Rozalina Lăpădatu, a afirmat că în România sunt decontate mai puţine terapii decât în alte ţări din Uniunea Europeană şi există acces la mai puţine medicamente. Rozalina Lăpădatu a adăugat că majoritatea analizelor sunt decontate prin spitalizare de zi sau continuă şi mai puţin prin ambulatoriu, iar acest lucru face mai dificil accesul pacienţilor la diagnostic pentru că mulţi dintre ei nu se pot interna pentru investigaţii.
Rozalina Lăpădatu a fost întrebată, marţi seară, la , despre accesul la medicamente, analize pentru pacienţii cu boli autoimune.
” S-au făcut mulţi paşi importanţi în ultimii ani. A crescut accesul la terapii, au fost autorizate spre decontare terapii noi, de ultimă generaţie, dar pasul acesta încă nu-i suficient, e un început. Avem în continuare decontate mult mai puţine terapii decât în Uniunea Europeană, decât dacă am locui în altă parte, în Franţa, în Italia. Deci avem acces la mai puţine medicamente şi, din păcate, pe partea de diagnostic avem o problemă pentru că majoritatea analizelor sunt decontate prin spitalizare de zi sau continuă şi mai puţin prin ambulatoriu. Acest lucru face ca accesul pacienţilor să fie dificil la analize şi diagnostic pentru că nu toată lumea e dispusă să se interneze sau trebuie să se interneze sau poate să se interneze şi oamenii preferă, majoritatea dintre ei, să meargă în ambulatoriu şi să-şi facă analizele. Din păcate, mare parte din analizele pentru boli autoimune nu sunt decontate în ambulatoriu”, a afirmat Rozalina Lăpădatu.
Ea a menţionat că este vorba de anticorpii care urmăresc evoluţia bolii, de testele genetice şi de partea de imagistică.
”Şi aici mă refer la anticorpi, care sunt cei care pun practic diagnosticul de boală autoimună şi urmăresc şi evoluţia bolii, atâta timp cât ai anticorpi prezenţi înseamnă că tratamentul nu e eficient, deci ei trebuie măsuraţi periodic. Mă refer la teste genetice, pentru că şi în bolile autoimune sunt situaţii când anumite gene sunt prezente sau nu. Şi mă refer la partea de imagistică care afectează foarte mult pacienţii cu afecţiuni ale articulaţiilor, coloanei vertebrale şi aşa mai departe pentru că noi nu facem parte din Monitor decât cu scleroza multiplă, restul afecţiunilor nu fac parte din Monitor şi nu au întâietate în programări şi în decontări şi atunci trebuie să aştepţi două, trei luni programarea şi câteodată e cam mult, nu poţi să aştepţi. Sunt momente în care nu poţi să aştepţi, trebuie să ai un răspuns rapid, durerile sunt foarte mari, ca să vezi ce faci mai departe cu tratamentul”, a mai declarat Rozalina Lăpădatu.
Ea a adăugat că doreşte să vadă că se implementează nişte politici care să susţină accesul la diagnostic şi la medicamente.
”În România compensarea se face după mai bine de 850 de zile de la autorizarea medicamentului pe piaţa europeană. Asta înseamnă doi, trei ani. Ce au pacienţii în Germania începând de mâine noi poate vom avea peste trei ani”, a precizat preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Autoimune.
