Regatul Unit, Franţa şi Germania, un grup de ţări denumit E3, au declanşat la sfârşitul lui august un mecanism – denumit ”snapback” – care permite, în termen de 30de zile, o restabilire a sancţiunilor ridicate în 2015, în baza Acordului de la Viena în dosarul nuclear iranian (JCPoA), relatează AFP, care prezintă aceste sancţiuni, care urmează să fie reimpuse la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică.
Toate rezoluţiile ONU privind sancţiuni impuse Teheranului cu scopul de a împiedica o profileriare nucleară în Iran urmează să fie restabilite la miezul nopţii de sâmbără spre duminică, la ora 0.00 GMT (3.00, ora României).
Occidentul se teme că Iranul se dotează cu arma nucleară, o acuzaţie pe care Teheranul o dezminte viguros şi îşi apără dreptul de a dezvolta un program nuclear în scopuri civile.
Potrivit Agenţiei Internţaionale a Energiei Atomice (AIEA), Iranul este singura ţară dn lume nedotată cu arma nucleară care îmbogăţeşte uraniu la un nivel ridicat (60%), apropiat de pragul tehnic de 90% necesar fabricării bombei atomice.
În urma unei unde verzi a Consiliului de Securitate al ONU şi eşecului unor negocieri, sancţiuni grele – de la un embargo al armamentului şi până la măsuri economice – urmează să fie fie restabilite în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Ele ţintesc per ansamblu întreprinderi, entităţi şi persoane care contribuie în mod direct sau indirect la programul nuclear iranian sau la dezvoltarea de rachete balistice, fie pentru că furnizează echipamentele necesare, know-how-ul sau finanţarea.
EMBARGO AL ARMAMENTULUI, BLOCARE DE ACTIVE, RESTRICŢII DE ACTIVITĂŢI BANCARE
Sancţiunile care urmează să fie restabilite prevăd, între altele, un embargo al armamentului convenţional şi interdicţia oricărei vânzări sau oricărui transfer de armament către Iran.
Urmează să fie interzise importuri şi exporturi sau transfer de piese, bunuri şi tehnologie legate de programul nuclear şi balistic.
Activele entităţilor şi persoanelor din străinătate care aparţin unor persoane sau entităţi iraniene cu legături cu programul nuclear urmează să fie blocate.
Persoanelor desemnate ca părţi la activităţi interzise urmează să li se interzică circulaţia internaţională – intrarea sau tranzitul – în statele membre ONU.
Statele membre ONU urmează să restrângă activităţile bancare şi financiare – furnizare de servicii şi de finanţări – care ar putea să ajute Iranul în programele nuclear şi balistic.
Persoanelor sau entităţilor care încalcă aceste dispoziţii li se pot bloca activele la nivel internaţional.
MĂSURI UE
Măsuri europene în vederea aplicării şi extinderii rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU au fost adoptate la nivelul Uniunii Europene (UE).
Obiectivul era la acea vreme un impact direct asupra economiei iraniene, cu scopul nu doar de a afecta reţele de proliferare, ci şi de a face să plătească un preţ economic puterea iraniană, pentru a o obliga să-şi modifice comportamentul în domeniul proliferării nucleare.
TRANSPUNERE ÎN DREPTUL EUROPEAN
”Snapback”-ul reactivează rezoluţii ONU, însă punerea lor în aplicare presupune o transpunere în dreptul intern al statelor membre ONU, UE, şamd.
Astfel, UE urmează să ia ulterior măsuri de aplicare a hotărârilor Consiliului de Securitate al ONU.
Pentru moment, detaliile acestei transpuneri pe plan european şi britanic, care apărăsit UE, nu au fost comunicate.
RESTRICŢII ÎNCĂLCATE CU REGULARITATE
Rezoluţiile şi sancţiunile Consiliului de Securitate al ONU au caracter constrângător, însă sunt încălcate cu regularitate.
Marea problemă este dacă ţări ca China şi Rusia, care consideră că declanşarea ”snapback”-ului este ilegală, ar putea să nu le respecte.
Unele ţări, ca China, au continuat să-şi menţină schimburile comerciale cu Iranul, în pofida sancţiunilor americane restabilite după ce Donald Trump a retras Statele Unite din Acordul de la Viena, în 2018.
Europenii se aşteaptă ca Rusia să nu respecte sancţiunile, însă sunt rezervaţi cu privire la modul în care China, care importă mult petrol din Iran, ar putea să reacţioneze.
”Există un preţ al ocolirii sanţciunilor, un preţ politic, dar şi un cost financiar şi economic, pentru că tranzacţiile financiare sunt mai scumpe”, declară un cercetător asociat la Institutul Internaţioal de Studii Iraniene de la Universitatea Sorbona, Clément Therme.
Urmează să existe, de exemplu, presiuni sporite asupra companiilor de transport maritim.
”În cazul sancţiunilor ONU, probabil că nu va exista o blocare completă, ci costuri tot mai mari”, rezumă cercetătorul.
