Preşedintele Emmanuel Macron a acceptat luni dimineaţa demisia premierului Sébastien Lecornu, abia numit în funcţie şi care duminică îşi prezentase noul cabinet, care stârnise însă numeroase critici pentru numirile făcute.
UPDATE – „Nu poţi fi prim-ministru atunci când condiţiile nu sunt îndeplinite”, a declarat prim-ministrul demisionar, într-o declaraţie făcută la Matignon. El a precizat că a „încercat să construiască o cale de urmat (…) pe subiecte ce puteau fi închise”, cum ar fi asigurarea de şomaj şi securitatea socială, pentru „a construi o foaie de parcurs” cu baze comune.
Sébastien Lecornu consideră că trei motive nu-i mai permit să fie prim-ministru. În primul rând, el menţionează faptul că formaţiunile politice „au pretins uneori că nu văd schimbarea, ruptura profundă pe care o reprezenta faptul de a nu se folosi de articolul 49.3 din Constituţie” (asumarea răspunderii guvernului – n.r.) pentru trecerea bugetului şi că, în opinia sa, nu mai exista „niciun pretext pentru o moţiune de cenzură”.
În plus, „partidele politice continuă să adopte o poziţie de parcă ar avea toate majoritatea absolută în Adunarea Naţională”, a spus premierul demisionar. „M-am trezit într-o situaţie în care eram dispus să fac compromisuri, dar fiecare partid politic doreşte ca celălalt partid politic să adopte integral programul său”, a arătat el. „Este o alegere care a fost făcută de diferitele formaţiuni politice din opoziţie de a nu veni cu o bază comună la guvernare, ci de a permite polemicile”.
În cele din urmă, „componenţa guvernului în cadrul bazei comune nu a fost fluidă şi a dat naştere la reapariţia unor apeluri partizane, uneori legate, (…) de viitoarele alegeri prezidenţiale”, a arătat Lecornu.
„Ar fi nevoie de puţin pentru a reuşi”, a conchis Sébastien Lecornu, apelând la „mai mult altruism” şi la „renunţarea la anumite ego-uri”.
„Anumite lucruri pot fi realizate înainte de 2027”, crede prim-ministrul demisionar, referindu-se la data următoarelor alegeri prezidenţiale.
REACŢII ÎN FRANŢA. DREAPTA CERE ALEGERI ANTICIPATE
UPDATE – Marine Le Pen, lidera de facto a extremei drepte, cere dizolvarea parlamentului şi convocarea de alegeri anticipate. Ea subliniază că demisia lui Lecornu este „o măsură înţeleaptă”. Şefa deputaţilor din Ressamblement National (RN) se îndoieşte de capacitatea preşedintelui de a „se opune dizolvării” Adunării Naţionale.
„Îl invit să dizolve Adunarea Naţională, am ajuns la capătul drumului. Mâine nu va mai fi nimic (…) Gluma s-a terminat, farsa a durat destul”, a declarat Marine Le Pen.
„Nu poate exista o revenire la stabilitate fără o revenire la urne şi dizolvarea Adunării Naţionale”, declarase anterior şi liderul RN, Jordan Bardella, după demisia lui Lecornu.
RN este cotat favorit în sondajele electorale.
UPDATE – Socialistul Philippe Brun a declarat pe X că partidul său este gata „să-şi asume responsabilităţile” ţării. „Este timpul să îi chemăm pe cei care au ieşit pe primul loc în alegeri”, a scris el, făcând aluzie la faptul că stânga a câştigat alegerile parlamentare anticipate de anul trecut.
UPDATE – François-Xavier Bellamy, vicepreşedinte al partidului de dreapta Les Republicains (LR), a declarat luni că partidul său nu are „de ce să se teamă (…) de o dizolvare” a parlamentului, excluzând orice responsabilitate din partea LR dacă Emmanuel Macron ar convoca alegeri legislative anticipate.
„Nu avem de ce să ne temem pentru noi de o dizolvare”, a declarat eurodeputatul la France Inter, subliniind că partidul său a obţinut mai multe succese în ultimele luni în cadrul alegerilor parţiale.
Deşi păstrat în noul guvern, ministrul de interne Bruno Retailleau, provenind din LR, criticase componenţa noii echipe a lui Lecornu, considerând că nu se diferenţiază prea mult de predentul guvern care a căzut în urma unui vot de neîncredere.
Luni, după demisia lui Lecornu, atât voci de dreapta, cât şi de extremă stânga au început să ceară demisia preşedintelui Emmanuel Macron însuşi.
CĂDERE A BURSEI FRANCEZE ŞI SLĂBIRE A MONEDEI EURO
UPDATE – Indicele bursier CAC 40 din Paris a scăzut cu 12%, devenind astfel cel mai slab indice din Europa.
Acţiunile bancare au fost puternic afectate, BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole înregistrând scăderi de 4-5%.
Euro a scăzut cu 0,7%, ajungând la 1,1665 dolari.
Obligaţiunile franceze sunt supuse presiunilor, ceea ce a dus la creşterea randamentelor obligaţiunilor de referinţă pe 10 ani cu 7,4 puncte de bază, până la 3,585%. Astfel, prima pe care investitorii o cer pentru a deţine obligaţiuni franceze, mai degrabă decât titluri germane cu rating triplu A, a ajuns la 86,58 puncte de bază, cea mai mare din luna ianuarie a acestui an.
ŞTIREA INIŢIALĂ:
Sébastien Lecornu fusese numit în funcţie la 9 septembrie.
Demisia sa rapidă a fost neaşteptată şi fără precedent şi marchează o nouă adâncire majoră a crizei politice din Franţa, notează Reuters.
Noul prim-ministru al Franţei, Sebastien Lecornu, a demisionat luni, la doar 14 ore după numirea noului său cabinet, după ce aliaţii şi adversarii politici deopotrivă au ameninţat cu răsturnarea guvernului său, ducând acţiunile franceze şi moneda euro la o scădere bruscă.
Rassemblement National, partidul de extremă dreaptă aflat în fruntea sondajelor, i-a cerut imediat preşedintelui Emmanuel Macron să convoace alegeri parlamentare anticipate.
După săptămâni de consultări cu toate partidele politice, Lecornu, un aliat apropiat al lui Macron, şi-a numit miniştrii duminică, iar aceştia urmau să aibă prima lor reuniune luni după-amiază.
Însă noua componenţă a cabinetului i-a înfuriat deopotrivă pe opozanţi şi pe aliaţi, care au considerat guvernul fie prea de dreapta, fie insuficient de dreapta, ridicând semne de întrebare cu privire la cât de mult ar putea dura, într-un moment în care Franţa este deja cufundată într-o criză politică profundă, niciun grup neavând majoritatea într-un parlament fragmentat.
Lecornu, în vârstă de 39 de ani, i-a înmânat demisia lui Macron luni dimineaţă. „Domnul Sebastien Lecornu a prezentat demisia guvernului său preşedintelui Republicii, care a acceptat-o”, a declarat biroul de presă al Palatului Elysee într-un comunicat laconic.
CRIZĂ FĂRĂ PRECEDENT
Politica franceză a devenit din ce în ce mai instabilă de la realegerea lui Macron în 2022, în lipsa unui partid sau a unei alianţe care să deţină o majoritate parlamentară.
Decizia lui Macron de a convoca alegeri parlamentare anticipate anul trecut a adâncit criza prin producerea unui parlament şi mai fragmentat.
Lecornu, care a fost numit luna trecută, a fost al cincilea prim-ministru al lui Macron în doi ani.
Indicele CAC 40 din Paris nouă a scăzut cu 1,5% ca urmare a demisiei lui Lecornu, devenind indicele cu cea mai slabă performanţă din Europa, în timp ce acţiunile bancare au fost puternic afectate, lăsând BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole în degringoladă.
Franţa a suferit rareori o criză politică atât de profundă de la crearea în 1958 a celei de-a cincea Republici, actualul sistem de guvernare. Constituţia din 1958 a fost concepută pentru a asigura o guvernare stabilă prin crearea unui mandat puternic pentru preşedinte şi foarte centralizat, dotat cu o majoritate puternică în parlament, pentru a evita instabilitatea din perioadele imediat anterioare şi ulterioare celui de-al Doilea Război Mondial.
În schimb, Macron – care, prin ascensiunea sa la putere în 2017, a remodelat peisajul politic – s-a confruntat cu un parlament fragmentat, în care centrul nu mai deţine echilibrul şi în care extrema dreaptă şi stânga dură deţin controlul. Franţa nu este obişnuită să construiască coaliţii şi să găsească consensul.
