Potrivit noilor date şi analize ale Băncii Naţionale a României (BNR), rata anuală a inflaţiei va ajunge pe un platou la finele trimestrului III şi va descreşte foarte lent în ultimele trei luni ale anului curent. Conducerea BNR evidenţiază majorările substanţiale înregistrate de rata anuală a inflaţiei în primele două luni ale trimestrului III 2025, în urma cărora aceasta a urcat în august la 9,85%, peste nivelul prognozat, de la 5,66% în iunie, în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. De asemenea, membrii Consiliului de administraţie al BNR au concluzionat că majorarea cotelor de TVA a fost transferată într-o foarte mare măsură asupra preţurilor de consum. Banca centrală a publicat luni minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 octombrie 2025.
”În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterile substanţiale înregistrate de rata anuală a inflaţiei în primele două luni ale trimestrului III 2025, în urma cărora aceasta a urcat în august la 9,85%, peste nivelul prognozat, de la 5,66% în iunie, în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. S-a observat că efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice”, arată BNR.
La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 7,9% în august, de la 5,7% în iunie, în condiţiile creşterilor semnificative de dinamică consemnate în acest interval de toate cele trei subcomponente ale inflaţiei de bază, sensibil mai pronunţate în cazul alimentelor procesate şi în cel al serviciilor, au remarcat membrii Consiliului.
În urma evaluărilor, s-a concluzionat că majorarea cotelor de TVA a fost transferată într-o foarte mare măsură asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Pe lângă impactul major şi peste aşteptări al măririi impozitelor indirecte în luna august, evoluţia componentei de bază a inflaţiei reflectă şi influenţe venite în continuare din creşterea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, cărora li s-au alăturat în acest interval cele decurgând din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor, spun membrii Consiliului.
În acest context, s-au făcut referiri la noile creşteri înregistrate în iulie şi august de dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum, pe fondul costurilor mărite, dar mai cu seamă la saltul amplu consemnat în acelaşi interval de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor. S-a sesizat, însă, că expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari au cunoscut o ajustare descendentă evidentă în luna septembrie, după ce s-au menţinut mai bine de patru trimestre în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei, iar dinamica venitului disponibil real al populaţiei a scăzut pronunţat în iunie-iulie, în principal sub influenţa creşterii ratei inflaţiei, rămânând totuşi pozitivă.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică şi-a accelerat semnificativ creşterea în trimestrul II 2025, la 1,2%, după încetinirea acesteia la 0,1% în precedentele trei luni, evoluţie ce face probabilă o adâncire mai modestă a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipată.
S-a observat, totodată, că avansul în termeni anuali al PIB şi-a stopat descreşterea în trimestrul II 2025, menţinându-se la 0,3%, cu toate că cererea internă şi-a accentuat pierderea de ritm, în condiţiile în care dinamica anuală a formării brute de capital fix a reintrat uşor în teritoriul negativ, după saltul amplu consemnat în trimestrul anterior, iar cea a consumului gospodăriilor populaţiei a înregistrat o nouă scădere, însă doar marginală.
În schimb, evoluţia exportului net şi-a redus considerabil şi peste aşteptări impactul contracţionist în trimestrul II, au remarcat membrii Consiliului, evidenţiind divergenţa conturată în acest interval între continuarea creşterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Divergenţa a avut ca rezultantă şi încetinirea puternică a creşterii în termeni anuali a deficitului balanţei comerciale şi a celui de cont curent, potenţată în cel din urmă caz de ameliorarea balanţei veniturilor secundare, au semnalat mai mulţi membri ai Consiliului.
Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au convenit că actualele date confirmă întreruperea tendinţei de detensionare a pieţei în trimestrul II 2025 – dată fiind inclusiv menţinerea constantă a ratei locurilor de muncă vacante -, şi transmit, împreună cu sondajele de specialitate, semnale mixte privind evoluţiile probabile din trimestrul III şi în perspectivă apropiată. Astfel, s-a sesizat că datele recente relevă continuarea descreşterii efectivului salariaţilor din economie în iunie şi iulie, însă în paralel cu scăderea uşoară a ratei şomajului BIM în intervalul iulie-august, după ce aceasta a crescut şi s-a menţinut la o valoare medie de 6% în trimestrele I şi II 2025. Totodată, s-a observat că intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblul trimestrului III, mult inferioară totuşi declinului suferit în precedentele trei luni.
Dinamica anuală a salariului mediu brut nominal pe economie şi din sectorul privat, precum şi cea a costului unitar nominal cu forţa de muncă din industrie au continuat să scadă în luna iulie, relativ lent în primul caz, şi mai pronunţat în cel din urmă, dar rămân ridicate din perspectiva inflaţiei, precum şi a competitivităţii externe, au subliniat membrii Consiliului, evidenţiind şi palierul înalt, de două cifre, pe care acestea s-au plasat până spre mijlocul trimestrului II 2025.
Au fost exprimate preocupări legate de evoluţia viitoare a acestor indicatori, în contextul nivelurilor înalte ale ratei inflaţiei şi anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi al decalajelor persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica în perspectivă presiunile asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat. În sens opus sunt însă de aşteptat să acţioneze pachetul de consolidare bugetară implementat deja, incluzând componenta politicii salariale şi a angajărilor în sectorul public, precum şi măsurile corective adiţionale şi incertitudinile asociate, de natură să afecteze cererea de consum, costurile/profiturile firmelor şi activitatea investiţională, au susţinut membrii Consiliului. Totodată, s-a reiterat că influenţe similare ar putea decurge dintr-o eventuală escaladare a tensiunilor comerciale globale, prioritar prin efectele exercitate asupra economiei mondiale şi a comerţului internaţional, precum şi din acordul comercial convenit între SUA şi UE, dar şi din recursul în creştere la angajaţi extracomunitari şi din extinderea digitalizării şi automatizării.
În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să se reducă pe ansamblul intervalului august-septembrie, dar într-un ritm încetinit, rămânând vizibil peste nivelurile din luna aprilie a anului curent, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o mică ajustare ascendentă la mijlocul trimestrului III şi au tins apoi să se menţină pe noul palier. În acelaşi interval, cursul de schimb leu/euro a avut o evoluţie relativ fluctuantă, în contextul revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar şi pe fondul demersurilor interne legate de configurarea şi adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective, în timp ce, faţă de dolarul SUA, leul a slăbit întrucâtva în august, dar s-a întărit ulterior, în condiţiile reluării trendului general de depreciere a monedei americane pe piaţa financiară internaţională, au remarcat membrii Consiliului.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare adoptate şi a celor în curs de aprobare, de natură să accentueze în anul viitor corecţia bugetară iniţiată în 2025 şi să conducă şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent. În acelaşi timp, au fost evocate actualele conflicte geopolitice, precum şi tensiunile comerciale globale, cu potenţiale repercusiuni asupra volatilităţii de pe piaţa financiară internaţională şi asupra percepţiei de risc a investitorilor faţă de regiune, precum şi asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore.
În evaluarea făcută, s-a mai sesizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit descreşterea în primele două luni ale trimestrului III 2025, ajungând la 8% în august, de la 9,1% în iunie, în principal sub influenţa continuării decelerării creşterii creditului societăţilor nefinanciare, exclusiv pe seama componentei în lei. În acelaşi timp, dinamica creditului acordat populaţiei şi-a stopat ascensiunea, înregistrând o scădere pe ansamblul celor două luni, cu toate că fluxul creditului în lei pentru consum şi cel al creditului în lei pentru locuinţe au atins în iulie maxime istorice, au semnalat unii membri ai Consiliului. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus şi în acest interval, până la 69,3% în august, de la 69,7% în iunie.
În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va ajunge pe un platou la finele trimestrului III şi va descreşte foarte lent în ultimele trei luni ale anului curent, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din august, ce atingea un vârf de 9,2% în septembrie şi se situa la 8,8% în decembrie 2025.
S-a observat că înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei în raport cu prognoza din august este atribuibilă aproape integral factorilor/şocurilor pe partea ofertei, cu precădere efectelor directe tranzitorii exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, care au propulsat considerabil în sus şi peste aşteptări atât dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază.
Creşterea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei la valori înalte este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mai lung, dată fiind inclusiv deviaţia amplă şi prelungită de la intervalul ţintei a dinamicii inflaţiei din ultimii ani, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând şi riscurile venite din posibile efecte indirecte mai mari ale scumpirii combustibililor şi utilităţilor, precum şi din evoluţia pe termen scurt a preţurilor alimentelor şi a gazelor naturale, mai ales în contextul reglementărilor în domeniu.
Au fost subliniate însă în mod repetat natura şocurilor ce au provocat recentul puseu inflaţionist, precum şi caracterul tranzitoriu al efectelor inflaţioniste directe exercitate, ce vor antrena odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecţie descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflaţiei. O astfel de corecţie este evidenţiată de prognoza pe termen mediu din luna august 2025, care indică şi o descreştere ulterioară a dinamicii inflaţiei până la 3% în decembrie 2026, au specificat unii membri ai Consiliului.
În acelaşi timp, s-a arătat că implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie 2025 este de natură să genereze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor. Acestora li se alătură pe termen scurt efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populaţiei sub impactul creşterii şi menţinerii ratei anuale a inflaţiei la niveluri înalte, cu implicaţii în special asupra cererii de consum, au susţinut în mai multe rânduri membrii Consiliului. S-a apreciat în mod unanim că, într-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflaţionist să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să producă astfel efecte secundare este semnificativ diminuat, dar reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor.
Pe orizontul apropiat de timp, din partea factorilor fundamentali vor continua să vină presiuni inflaţioniste, însă în atenuare, au concluzionat membrii Consiliului, evidenţiind, pe de o parte, perspectiva adâncirii relativ alerte a deficitului de cerere agregată în a doua jumătate a anului curent, la valori ceva mai modeste totuşi decât cele previzionate anterior, iar, pe de altă parte, decalajul de timp necesar manifestării efectelor dezinflaţioniste astfel generate, precum şi creşterea încă solidă din ultimele luni a costurilor salariale unitare din sectorul privat, deşi în decelerare vizibilă.
În discuţiile referitoare la viitorul apropiat al poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate şi al nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei.
S-a observat că evoluţia implică totuşi o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III 2025, susţinută probabil de formarea brută de capital fix, dar nu şi de consumul privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată. În acelaşi timp, influenţa exportului net a continuat probabil să se amelioreze în acest trimestru, în condiţiile în care, în luna iulie, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a mărit decalajul pozitiv faţă de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai modestă faţă de trimestrul precedent. Drept consecinţă, deficitul comercial s-a comprimat uşor în raport cu perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrâns consistent, inclusiv pe fondul evoluţiilor pozitive de la nivelul balanţelor veniturilor, au remarcat membrii Consiliului.
Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menţinerii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv, au susţinut membrii Consiliului.
Totodată, s-a arătat că incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să vină din mediul extern, date fiind tensiunile comerciale globale, precum şi războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar şi planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.
Membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei atragerii şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice şi comerciale la nivel global, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziţia energetică, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
