Designeri şi artişti români creează brazi unicat pentru cea de-a 25-a ediţie a Festivalului Brazilor de Crăciun care vor fi licitaţi în 4 decembrie, la Gala organizată de Salvaţi Copiii România în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României.
Ediţiile precedente s-au remarcat prin colectarea de fonduri în valoare totală de peste 10 milioane de euro. Pentru această ediţie, designerii au deschis atelierele şi lucrează de zor la brazii unicat, care simbolizează forţa copiilor atunci când sunt sprijiniţi să meargă la şcoală şi să viseze la viitorul lor.
Astfel, în cadrul celor 24 de ediţii anterioare ale Festivalului Brazilor de Crăciun au fost strânse fonduri de 10.102.000 euro, de care au beneficiat activ 272.127 de copii, astfel:
197.238 de copii au primit sprijin socio-economic pentru familiile lor, precum şi consiliere psihologică;
11.616 de copii au fost incluşi în Grădiniţe Estivale;
5.374 de copii au fost reintegraţi în sistemul de învăţământ prin Programul „A Doua Şansă”;
57.899 de copii au fost integraţi în programele de educaţie de tip „Şcoală după Şcoală”;
102 biblioteci şcolare au fost dotate cu 76.000 de cărţi.
Record de generozitate la ediţia din 2024
Cu o miză ambiţioasă, Festivalul Brazilor de Crăciun a reuşit să adune în 2024 fonduri de 1.000.000 euro, pentru restabilirea dreptului egal la educaţie al copiilor aflaţi în risc sever de sărăcie şi excluziune socială. Cei 23 de brazi licitaţi în seara de Gală a Festivalului Brazilor de Crăciun, organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României, au asigurat astfel sprijin socio-educaţional pentru 15.000 de copii.
Brazii concepuţi şi donaţi de către designeri şi artişti recunoscuţi din România au fost licitaţi cu sume cuprinse între 25.000 şi 123.000 de euro, de companiile care au decis că responsabilitatea socială este esenţială. În total, suma strânsă a fost de 1.000.000 de euro din licitaţia brazilor, vânzarea biletelor de tombolă şi sponsorizări.
Cei mai râvniţi brazi licitaţi au fost: Apărătoarea Viselor, creat de Doina Levintza, Cheers, creat de Omid Ghannadi & Le Store şi Magia Crăciunului: Jobenul Fermecat creat de Salvaţi Copiii, cu sprijinul Ştefaniei Mircea, care au fost licitati cu peste 100.000 euro fiecare.
Sărăcia ucide educaţia: povestea lui Ionuţ, băiatul care credea că nu i se va mai da o şansă
Ionuţ are 11 ani şi este în clasa a II-a. Dacă parcursul său educaţional şi-ar fi urmat cursul firesc, Ionuţ ar fi trebuit să fie în clasa a IV-a. În vara anului trecut, la activităţile derulate cu ajutorul Şcolii Mobile în comunitatea urbană marginalizată Tei-Toboc, a ajuns şi Ionuţ care, de doi ani, nu mai mersese la şcoală. Era în prag de abandon şcolar. Acea zi a reprezentat pentru el începutul unui nou drum spre şcoală. A trebuit sa fie înscris din nou, deoarece fusese exclus din sistem de şcoala la care a finalizat clasa pregătitoare.
Ionuţ se află într-o situaţie de vulnerabilitate socio-familială, cu potenţial impact asupra dezvoltării sale emoţionale şi educaţionale, fiind în grija străbunicii materne, într-un context familial marcat de pierderea recentă a mamei, tatăl nefiind implicat în creşterea lui. Ionuţ şi străbunica lui locuiesc într-un imobil improvizat, format dintr-o cameră, hol şi o bucătărie, fără baie funcţională, igiena fiind realizată în condiţii precare. Cu toate acestea, Ionuţ încearcă, cu mari eforturi, să nu mai neglijeze şcoala. El a primit rechizite, ghiozdan, îmbrăcăminte, încălţăminte şi tot ce a fost nevoie pentru a susţine efortul familiei de a nu abandona şcoala.
S-a scurs deja mai bine de un an de când Ionuţ frecventează programul educaţional al Organizaţiei Salvaţi Copiii din cadrul Şcolii nr. 145 şi este din ce în ce mai încrezător că poate să termine şcoala cu bine.
Situaţia copilului în România
Copiii români sunt printre cei mai vulnerabilizaţi de sărăcie. La nivelul Uniunii Europene, România se plasează pe locul trei în ceea ce priveşte rata de sărăcie în rândul copiilor, după Bulgaria şi Spania. Cel mai mic risc de sărăcie şi excluziune socială îl înregistrează copiii din Slovenia, Cipru şi Cehia, potrivit datelor Eurostat pentru 2024. Sărăcia are consecinţe dramatice asupra accesului nediscriminatoriu la educaţie.
Mai mult de o treime (33,8%) dintre copiii români trăiau în continuare în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, peste media din Uniunea Europeană, de 24,2%. Vulnerabilităţile structurale generează inechitate crescută – copiii din mediul rural au un risc mult mai ridicat de sărăcie sau excluziune socială, de 41,7% . De asemenea, situaţia copiilor ai căror părinţi au un nivel scăzut de educaţie este dramatică: 75,8% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparaţie cu 5,9% dintre copiii ai căror părinţi au studii universitare.
Pentru 1,255 milioane de copii din ţara noastră, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică – copiii români continuă să fie mult mai afectaţi de sărăcie în comparaţie cu adulţii, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu 7% mai mare decât în rândul adulţilor.
Un studiu realizat de Salvaţi Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci familii (58%) ale căror copii sunt integraţi în programele educaţionale ale organizaţiei nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea lor la educaţie, în absenţa unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă şi în rândul celor cu nivel educaţional scăzut – 70%.
Cele mai afectate categorii de copii
Copiii din familiile rome (cu un risc de sărăcie de 78%)
Copiii din mediul rural (cu un risc de sărăcie sau excluziune socială de 41,7% )
Copiii din familii monoparentale (36,5%) sau din familiile numeroase (50.9% AROPE)
Copiii din familiile refugiate în urma izbucnirii războiului din Ucraina: sub o treime dintre aceste familii (28,4%) afirmând că pot face faţă tuturor nevoilor sau celor mai multe dintre acestea
Copiii ai căror părinţi au un nivel scăzut de educaţie: 75,8% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparaţie cu 5,9% dintre copiii ai căror părinţi au studii universitare.
Cauzele majore ale sărăciei în rândul copiilor rămâni:
Nivelul redus al investiţiilor în copii: Cheltuielile României pentru protecţie socială (12,8% din PIB), educaţie (3,3%) şi sănătate (4,7%) rămân cu mult sub media Uniunii Europene.
Lipsuri în procesul de colectare a datelor şi monitorizare: Sistemele oficiale care au ca scop monitorizarea factorilor de vulnerabilitate (cum ar fi apartenenţa etnică, plecarea părinţilor în străinătate etc) nu sunt suficient de bine folosite sau implementate.
Lipsa de predictibilitate a fondurilor: Fondurile de la bugetul de stat sau din surse europene nu beneficiază de o planificare multianuală sau de predictibilitate, ceea ce limitează sustenabilitatea intervenţiilor.
„Faptul că sărăcia trece de la o generaţie la alta arată că veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educaţia, atât sub aspectul participării, cât şi sub aspectul relevanţei sau al calităţii. Este crucială incluziunea educaţională a tuturor copiilor vulnerabili, dar ca parte a unor politici sociale integrate, care să-i sprijine activ pe copii şi pe părinţii acestora. Sărăcia ucide educaţia. Fondurile care sunt colectate la Festivalul Brazilor de Crăciun sunt importante nu doar pentru a-i susţine activ pe aceşti copii, ci şi pentru a arăta că restabilirea dreptului egal la educaţie priveşte întreaga societate”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv, Salvaţi Copiii România.
