Cele peste 300 de evenimente organizate în 18 luni de Sezon românesc au oferit polonezilor ocazia să (re)descopere cultura română şi au pus bazele unor legături trainice între artişti şi organizaţii din ambele ţări. Peste 100.000 de persoane au participat la activităţile organizate în colaborare cu parteneri din 13 oraşe poloneze, oferind României o vizibilitate fără precedent în spaţiul mediatic şi digital din Polonia. Încheierea Sezonului bilateral va fi marcată printr-o serie de concerte la Bucureşti, Cracovia şi Varşovia în perioada 7 noiembrie – 1 decembrie.
„Încheind Sezonul Cultural, se deschid orizonturi noi. Legăturile create, proiectele iniţiate şi prieteniile construite pe parcursul acestui an vor continua să ne solidarizeze artistic şi să inspire. De la expoziţii la filme, concerte, literatură, spectacole – acest maraton creativ a ilustrat modul în care cultura transcende graniţele şi ne aminteşte cine suntem, împreună. Am celebrat nu doar moştenirea noastră, ci şi vocile culturii contemporane – pe cele care continuă să redefinească dialogul dintre naţiunile noastre şi să-l menţină viu pentru generaţiile viitoare. Această realizare aparţine tuturor artiştilor şi curatorilor implicaţi, partenerilor noştri de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional al Poloniei, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Adam Mickiewicz, Institutul Polonez şi Ambasada la Bucureşti, instituţiilor culturale, precum şi echipei Institutului Cultural Român şi echipei ICR din Varşovia, care au lucrat neobosit pentru a face posibil acest Sezon. Vă exprim sincera recunoştinţă pentru profesionalismul, creativitatea şi credinţa neclintită în puterea diplomaţiei culturale. Aşadar, privind înainte, să ne amintim mesajul care ne-a călăuzit de la bun început: Vorbim aceeaşi limbă – a culturii, a empatiei şi a valorilor comune – un limbaj care va continua să unească România şi Polonia dincolo de acest Sezon. Exprim, în numele întregii echipe ICR, sincera noastră apreciere publicului Sezonului şi tuturor celor care au contribuit la acest succes, pe scenă sau în culise – o comunitate de artişti vizuali, interpreţi şi scriitori, jurnalişti şi manageri culturali, curatori, programatori, parteneri şi prieteni ai culturii, de ambele părţi. Fiecare a jucat un rol esenţial în conturarea acestui remarcabil Festival al Solidarităţii Culturale, iar datorită dedicării şi spiritului vostru de cooperare, Sezonul Cultural Bilateral a devenit o realizare memorabilă”, a declarat preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman.

„Dacă nu a fost la schimb, a fost împreună”, a mărturisit Ovidiu Dajbog-Miron, directorul Institutului Cultural Român de la Varşovia, caracterizând conceptul acestui Sezon cultural. El a amintit că Sezonul a reprezentat „o colaborare autentică”. „A fost un Sezon cu adevărat bilateral, pentru că au fost realizate foarte multe proiecte împreună, noi le numim tehnic co-producţii, adică proiecte în care artişti din România şi Polonia s-au întâlnit, au lucrat împreună şi au creat ceva împreună la întâlnirea dintre cele două culturi. Acest tip de colaborare pune bazele unora viitoare. Acest aspect de sustenabilitate a fost cel mai important în colaborarea noastră. Cred că am reuşit să creăm un buzz. S vorbeşte foarte mult în Polonia despre România”, a declarat el.
Sezonul se încheie oficial în data de 30 noiembrie la Cracovia şi pe 3 decembrie la Varşovia, cu un concert al Filarmonicii „George Enescu”, orchestră care revine după 69 de ani în Polonia cu un program dedicat lui Enescu.
Olga Wysocka, directoarea Institutului „Adam Mickiewicz”, a vorbit la Bucureşti, într-o conferinţă de presă, despre „ideea minunată de a include institutele de artă din Polonia şi din România. „Ştiam că vrem să construim acest Sezon pe baza relaţiilor culturale. Am făcut zeci de proiecte în România, am legat prietenii. Au apărut proiecte comune, colaborări între artişti. Avem multe planuri noi”, a subliniat Olga Wysocka.
„Încheiem Sezonul Cultural România-Polonia cu sentimentul unei legături culturale sincere, născute din dialog, dorinţa de cunoaştere şi de a ne apropia prin cultură. Acest sezon, organizat de Ministerul Culturii alături de partenerii săi instituţionali, a adus împreună artişti, instituţii şi public din cele două ţări şi a creat colaborǎri în muzică, teatru, arte vizuale, literatură şi arhitectură. Relaţia dintre comunităţile noastre culturale s-a consolidat în mod firesc, aşa cum se întâmplă atunci când oamenii îşi împărtăşesc ideile şi emoţiile cu sinceritate. Ne-am fi dorit să avem şi mai multe proiecte dar ne bucurăm cu adevărat că cele desfăşurate au fost consistente, apreciate de public şi au deschis drumul unor legături profesionale şi personale care vor continua. România a prezentat în Polonia programe culturale relevante, iar publicul român a avut ocazia să descopere perspective şi expresii artistice poloneze, într-un schimb valoros între comunităţile noastre culturale. Mulţumim Institutului Cultural Român, precum şi partenerilor noştri din Polonia – Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Institutul Adam Mickiewicz şi Institutul Polonez din Bucureşti – pentru deschidere şi colaborare, dar şi artiştilor şi instituţiilor din ambele ţări, care au făcut ca acest sezon să fie dinamic şi relevant”, a afirmat ministrul Culturii, Demeter Andras.
Coproducţiile, premisele unor colaborări viitoare
Organizatorii Sezonului au privilegiat coproducţiile, proiecte în care artişti din ambele ţări au creat un conţinut nou, la întâlnirea dintre cele două culturi. Spectacolul „Toaca” este un astfel de exemplu, rodul colaborării dintre trei coregrafi români – Mădălina Dan, Andrea Gavriliu, Ştefan Lupu – şi ansamblul de dansatori al Teatrului Polonez de Dans din Poznań. După premiera din 2024, spectacolul a fost reluat în Polonia, dar şi la Sibiu, Timişoara şi Bucureşti. Un alt proiect reuneşte grupul polono-ucrainean Dagadana şi liderul grupului Subcarpaţi Marius Alexe, cunoscut drept Bean MC. După două sesiuni de creaţie în România, a rezultat un single, lansat pe toate platformele de streaming în Polonia şi România („Moja mamo”) şi un videoclip, care va fi lansat pe 12 noiembrie. O colaborare aparte a fost şi cea între principalele festivaluri de design din Polonia şi România – Łódź Design Festival şi Romanian Design Week (16 – 25 mai 2025). Au rezultat două instalaţii de for public menite să încurajeze conversaţia, conexiunile spontane şi un sentiment de apartenenţă al locuitorilor din Łódź şi Bucureşti, creaţiile studioului de arhitectură bucureştean BAZA. Deschidem oraşul şi 2 x 3 studio din Łódź. Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Józef Piłsudski din Sulejówek au realizat împreună expoziţia „România – Polonia, un secol de istorie. Mareşalul Józef Piłsudski şi Familia Regală a României” (5 decembrie 2024 – 10 martie 2024), care, după Bucureşti, urmează a fi prezentată şi în Polonia. Personalitatea artistului polonez Tadeusz Kantor a fost omagiată prin proiecte comune – expoziţii la Bucureşti şi Sibiu şi o ediţie românească a Festivalului „Jocul cu Kantor” (Cracovia, 14-26 octombrie).
În 2026 sunt deja planificate programe în sfera artelor performative, artelor vizuale, muzicii şi relaţiilor bilaterale ca urmare a colaborărilor antamate în cadrul Sezonului Cultural bilateral.
150 de ani de arte vizuale româneşti în 4 mari expoziţii
Patru mari expoziţii au oferit celor aproape 50 000 de vizitatori o panoramă a artelor vizuale româneşti, de la începuturile picturii moderne („Nicolae Grigorescu. Pictor al ethosului românesc”, Muzeul Naţional din Gdańsk, curatori Călin Stegerean, Miruna Moraru) la direcţiile actuale din arta contemporană.

Expoziţia „Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecţia Ovidiu Şandor” (Centrul Internaţional pentru Cultură, 7 martie – 20 iulie 2025) a fost cea mai cuprinzătoare retrospectivă de artă românească prezentată vreodată în Polonia. Curatoriată de Łukasz Galusek, Monika Rydiger şi Ovidiu Şandor, aceasta a reunit 170 de lucrări semnate de 63 de artişti reprezentativi pentru secolul XX, bucurându-se de un ecou impresionant în mediul artistic şi mass-media poloneze.

La rândul său, proiectul expoziţional „Brâncuşi. Sculptând cu lumina”, curatoriat de Doina Lemny în colaborare cu Karolina Wójcik, găzduit de acelaşi Centru cracovian, pune în dialog fotografii originale realizate de Brâncuşi cu creaţii ale unor artişti cracovieni contemporani. De un succes aparte s-a bucurat şi proiectul expoziţional „Iosif Király: Vechile amintiri devin tot mai persistente”, comisariat de Roxana Trestioreanu (Muzeul Oraşului Łódź, 15 iunie – 28 august 2024) şi prezentat la Fotofestiwal 2024, cea mai importantă manifestare de profil din această parte a Europei.
Zece spectacole româneşti în Polonia
Zece producţii teatrale româneşti au fost prezente pe scenele din şase oraşe poloneze. Principalul obiectiv al programului de arte performative a fost acela de a (re)aduce în atenţia publicului şi selecţionerilor polonezi o nouă generaţie de creatori – Bobi Pricop, Andrei Măjeri, Eugen Jebeleanu ori Ada Milea -, dar şi numele legendare ale teatrului românesc: regizorii Andrei Şerban, Silviu Purcărete ori Mihai Mănuţiu.

Ediţia românească a Festivalului „Jocul cu Kantor” (Centrul Internaţional pentru Documentarea Artei lui Tadeusz Kantor, Cricoteka, 14 – 26 octombrie 2025), curatoriată de Cristina Modreanu, şi-a propus să evidenţieze prin 20 de activităţi punctele de contact dintre artistul cracovian şi trei generaţii de artişti şi teatrologi români.
Zeci de premiere în cinematografe şi librării
Peste 5.700 de cinefili polonezi au luat parte la o amplă panoramă a cinematografiei româneşti – scurtmetraje şi lungmetraje de ficţiune şi documentare, de arhivă şi actuale – organizată în 2024 în colaborare cu prestigioase festivaluri internaţionale şi instituţii de profil: Festivalul Internaţional de Film de la Cracovia (26 mai – 2 iunie), Festivalul Internaţional „New Horizons” de la Wroclaw (18-28 iulie), în curatorierea lui Mihai Chirilov, retrospectiva „Reconstituiri. 35 de ani de la Revoluţie” la Centrul Naţional al Cinematografiei din Lódz (8-10 noiembrie), Festivalul de Film „Watch Docs” de la Varşovia (22 noiembrie – 1 decembrie).
Punctul culminant al programului literar al Sezonului românesc în Polonia, pe lângă participarea la târgurile de carte de la Cracovia şi Gdańsk şi turneele literare ale scriitorilor Tatiana Ţîbuleac şi Oleg Serebrian, a fost participarea României cu statutul de ţară invitată la cel mai relevant festival literar estival, Sopot Literar (21 – 24 august 2025). Peste 20 de activităţi în patru zile au stârnit interesul a peste 2 000 de pasionaţi de lectură. Festivalul a găzduit lansarea a şase noi traduceri în polonă a unor volume semnate de Adrian Cioroianu, Ana Dragu şi Eduard Dragu, Raluca Nagy, Oleg Serebrian, Bogdan-Alexandru Stănescu, Cristian Teodorescu, întâlniri literare cu Lavinia Branişte, Cătălin Mihuleac, Lucian Dan Teodorovici, Tatiana Ţîbuleac, o dezbatere cu jurnalistul Ovidiu Nahoi, dar şi prezentarea integralei operei lui Max Blecher (traducere în polonă: Joanna Kornaś-Warwas), cu participarea criticului literar Doris Mironescu.
Muzica şi patrimoniul românesc au adus împreună peste 40.000 de persoane
Concerte de muzică cultă şi jazz au avut loc în Varşovia, Gdańsk şi Białystok. Evidenţiem două proiecte: primul a adus în atenţia melomanilor spectralismul românesc, în interpretarea ansamblului polonez NeoQuartet, la prestigiosul festival „Toamna varşoviană” (27 septembrie 2025), iar al doilea lucrări de jazz pe teme româneşti, rodul colaborării dintre Elena Mîndru şi un cvartet polonez condus de violonistul Mateusz Smoczyński.
Patrimoniul arhitectonic al Litoralului românesc a făcut obiectul expoziţiei „Utopie la Marea Neagră, 1955 – 1989. O piesă de(spre) arhitectură în 5 acte”, inaugurate în premieră în Polonia, la Muzeul Arhitecturii din Wrocław (10 iulie – 12 octombrie 2025), urmând a fi prezentată şi în România. Iniţiativa Uniunii Arhitecţilor din România (coordonatoare: arh. Ileana Tureanu, curatoare Maria Duda, scenografie: Attila Kim) este dedicată arhitecturii litoralului românesc – gândirii, proiectării şi realizării acestuia – din perioada 1955-1989.
Calendarul Sezonului a fost completat de o serie de programe multidisciplinare care au promovat patrimoniul construit, natural şi diversitatea etnică a României – de la expoziţii despre traseul Via Transilvanica şi Delta Dunării la patrimoniul saşilor şi tradiţia muzicii lăutăreşti. O expoziţie care a subliniat importanţa colaborării, dincolo de tiparele naţionale, a fost „Ecouri din Edo, licăriri din Meiji. Arta lui Mizuno Toshikata”, care a beneficiat de expertiza curatorului român Ioan Paul Colta, iar o parte importantă din lucrările expuse provin din colecţia regretatului muzician Adrian Ciceu, dar şi a curatorului însuşi.
În Anul Enescu, compozitorul va fi omagiat în trei concerte
Un omagiu special îi va fi adus lui George Enescu prin două concerte susţinute de principala orchestră a ţării, care va reveni în Polonia după 6 decenii. Orchestra Filarmonicii „George Enescu” va susţine un turneu excepţional la Filarmonica din Cracovia, în 30 noiembrie, şi la Filarmonica Naţională din Varşovia, de Ziua Naţională a României, cu un program conceput şi dirijat de Gabriel Bebeşelea din care fac parte Rapsodia română nr. 1 în la major şi Simfonia concertantă în si minor pentru violoncel şi orchestră de George Enescu. Ambele concerte fac parte din Festivalul „Eufonie” al Muzicii Europei Centrale şi de Est, iar în 28 noiembrie, în cadrul aceluiaşi festival, va fi interpretată Poema română semnată de compozitorul român şi interpretată de Corul şi Orchestra Filarmonicii Naţionale din Varşovia.
Sezonul Cultural România-Polonia 2024-2025 este organizat de Ministerul Culturii şi Institutul Cultural Român, prin reprezentanţa sa de la Varşovia, pentru partea română, respectiv Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Institutul „Adam Mickiewicz”, în parteneriat cu Institutul Polonez din Bucureşti, pentru partea polonă. Primul Sezon Cultural bilateral din istoria relaţiilor dintre cele două ţări are loc în perioada iunie 2024 – decembrie 2025 şi a fost agreat la nivel de prim-miniştri în 28 martie 2023.


