Scriitoarea emblematică a Canadei anglofone, Margaret Atwood, îşi lansează joi autobiografia, în care povesteşte despre copilăria petrecută în pădure, luptele sale feministe şi imensul succes al romanului său cult, „The Handmaid’s Tale/ Povestea slujitoarei”.
„Traversez prin timpul care trece şi, când scriu, timpul care trece mă traversează”, scrie Margaret Atwood, în vârstă de 86 de ani, în introducerea cărţii „Book of Lives: A Memoir of Sorts”.
Ea nu ascunde faptul că memoria îi joacă uneori feste. „Amintirile pot fi precise, dar fanteziste”, scrie ea.
Cartea este voluminoasă: aproape 600 de pagini care retrasează o viaţă bogată, presărată de aproximativ cincizeci de romane, eseuri şi culegeri de poezii publicate. Tradusă în numeroase limbi, ea a câştigat premii literare prestigioase, printre care şi Booker Prize din Marea Britanie.
Încurajată de succesul cărţilor sale, Margaret Atwood a intervenit frecvent în dezbaterile publice din ţara sa şi din lumea anglofonă.
La sfârşitul autobiografiei sale, ea îşi exprimă temerea că „epoca optimistă” pe care a cunoscut-o se va sfârşi, „deoarece autoritarismul progresează, chiar şi la sud de graniţa canadiană”, făcând astfel referire la Statele Unite sub preşedinţia lui Donald Trump.
Publicat în 1985, „The Handmaid’s Tale” este adesea considerat un roman profetic, mai ales după ce a devenit un succes mondial odată cu adaptarea sa pentru televiziune în 2017.
Această distopie descrie o Americă transformată într-o dictatură patriarhală, „Gilead”, unde femeile, încă fertile în ciuda ravagiilor poluării, devin sclave sexuale în serviciul familiilor sterile.
Costumul „servitoarelor”, cu mantii roşii şi bonete albe, s-a impus ca un semn de raliere al oponenţilor lui Donald Trump, mai ales în timpul primului său mandat.
„Este cert că această operă a îngrozit şi a zguduit generaţii de tineri cititori”, recunoaşte romanciera în memoriile sale. Ea va aştepta 34 de ani pentru a scrie o continuare, cu „The Testaments”, publicată în 2019.
Opera lui Margaret Atwood „este extrem de serioasă, profund ancorată în preocupările actuale – criza climatică, economică, socială… Dar există şi umorul şi simţul intrigii”, rezumă Christine Evain, specialistă în opera romancierei, într-un Cahier de l’Herne dedicat în întregime canadiencei, care este descrisă ca „pesimistă dinamică”.
„Scriind devii scriitor. Nu există altă cale”, a afirmat Margaret Atwood, citată în Cahier de l’Herne de scriitorul John Irving.
În memoriile sale, Margaret Atwood, născută la Ottawa la 18 noiembrie 1939, povesteşte cu nostalgie despre tinereţea sa atipică, alături de părinţi, tatăl său fiind entomolog.
A cunoscut o mare libertate crescând într-o cabană luminată cu kerosen în mijlocul unei păduri din Ontario. Acest lucru i-a stimulat imaginaţia şi gustul pentru poveşti.
A scris primele sale povestiri la vârsta de şase ani, fascinată de cele ale lui Grimm, şi a intrat cu adevărat la şcoală abia la vârsta de 11 ani.
