Accidentarea fundaşului lateral al PSG, Achraf Hakimi, a provocat multă îngrijorare în rândul compatrioţilor săi marocani, unde acest tânăr născut în Spania a devenit un idol. Achraf Hakimi s-a accidentat la glezna stângă după un fault al lui Luis Diaz marţi seară, la meciul cu Bayern Munchen. El a suferit o entorsă, iar absenţa sa va fi de cel puţin şase săptămâni.
Încă de marţi seara, menţiunile despre Achraf Hakimi au explodat pe reţelele sociale marocane. Lacrimile fundaşului lateral au înduioşat o ţară care îl iubeşte deja de mulţi ani. Şi nimeni nu-şi imagina CAN (din 21 decembrie până în 18 ianuarie) fără eroul său. „A fost panică în ţară, toată lumea s-a sunat, a fost o tragedie naţională. El este un lider, liderul nostru”, subliniază Jalal Bouzrara, vedetă a jurnalismului local.
În Le Matin, un important mijloc de informare în masă cu sediul în Casablanca, viaţa s-a învârtit în jurul acestei accidentări, a aşteptării. Site-ul a fost inundat de articole. Youssef Moutmaine, directorul departamentului de sport, explică: „Aşteptam veşti din Franţa şi ne-a intrigat faptul că nu am văzut nimic dimineaţa. Biroul este situat în cartierul de afaceri şi toată lumea specula, vorbea numai despre asta. Nu exista niciun alt subiect”.
Acesta este impactul lui Hakimi asupra acestei ţări, care sărbătoreşte astăzi cea de-a 50-a aniversare a Marşului Verde, la scurt timp după acceptarea de către ONU a planului marocan privind Sahara Occidentală. Trebuie să fii extrem de popular pentru a atrage atenţia asupra ta în ajunul acestui eveniment major, scrie lequipe.fr.
În decembrie anul trecut, înfrângerea sa în cursa pentru titlul de cel mai bun jucător african al anului a stârnit deja nemulţumirea poporului. Şi toată lumea aşteaptă să-l vadă câştigând în sfârşit acest trofeu, chiar şi în cârje, pe 19 noiembrie, acasă, sub privirile mamei sale, care nu-l părăseşte niciodată în astfel de momente.
Dar cum a reuşit să cucerească inimile? Réda Allali, celebrul cântăreţ al trupei Hoba Hoba Spirit, care a susţinut un concert vineri la Paris, oferă câteva explicaţii. „Este cel mai bun jucător din istoria ţării, dar, în plus, are multe alte calităţi. De exemplu, vorbeşte în dialect marocan şi face mici greşeli amuzante, chiar dacă o face din ce în ce mai rar. A inversat literele unei expresii şi asta a devenit un fel de gimmick la noi. În loc să spună „faire plaisir” (a face plăcere), a devenit „faire zébrir”, dacă ar fi să traduc, şi a intrat în vocabularul expresiilor din araba marocană. Am considerat asta ca pe un gest foarte emoţionant, fără nicio răutate. Nu veţi găsi nici o persoană în Maroc care să vorbească de rău despre el. A ales Marocul de timpuriu, este unul dintre puţinii care au făcut asta, deşi ar fi putut să meargă în Spania. Nu a vrut niciodată nici o favoare în echipa naţională. Este acolo de la început, a venit tot timpul, alţii nu”.
Iar dorinţa sa de a fi prezent în calitate de căpitan la Jocurile Olimpice din 2024 a contribuit la imaginea sa de unificator. „Comunică bine şi prin videoclipuri simpatice filmate pe străzile din Casa”, continuă Réda Allali. „Astfel, accidentarea lui a depăşit cadrul fotbalului. Chiar şi oamenii care nu sunt interesaţi de sport au fost emoţionaţi. În plus, are o faţă simpatică, un zâmbet…”.
