”
Potrivit datelor industriei, vinurile ruseşti reprezintă în prezent aproximativ 60% din piaţă, faţă de doar 25% în urmă cu un deceniu.
”Vinul rusesc a câştigat o cotă foarte mare pe piaţa internă, mai ales după creşterea taxelor pentru ţările ‘neprietenoase’”, a explicat Iuri Iudici, şeful comitetului pentru viticultură al Federaţiei Restauratorilor şi Hotelierilor din Rusia.
Preţurile vinurilor străine au crescut cu 30–40%, iar multe mărci europene au dispărut din magazine. În locul lor, rafturile din Moscova şi marile oraşe sunt acum pline de vinuri din Rusia, Georgia şi Armenia, reflectând noua realitate economică a unei ţări tot mai izolate comercial.
Vinurile locale îşi au rădăcinile în vechile plantaţii din jurul Mării Negre, dar producţia a fost aproape distrusă în perioada sovietică, în special în timpul campaniei anti-alcool lansate de Mihail Gorbaciov în 1985. În ultimele două decenii însă, investitori privaţi au revitalizat regiunea, aducând tehnologii moderne şi oenologi formaţi în Franţa şi Italia.
La crama Côte Rocheuse, aflată pe litoralul Mării Negre, schimbarea se simte deja.
”Am început să producem vinuri în 2022 şi, de atunci, creştem anual producţia şi vânzările. Capacitatea noastră este însă limitată la 500.000 de sticle pe an.”, a declarat Irina Iacovenko, directorul de producţie al cramei.
Crama cultivă soiuri clasice europene, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Chardonnay, dar şi soiuri ruseşti autohtone, precum Krasnostop Zolotovsky, originar din regiunea Rostov. Deşi echipamentele sunt în mare parte franceze şi italiene, vinurile poartă amprenta terroir-ului rusesc.
Preşedintele Vladimir Putin a elogiat în repetate rânduri rezilienţa economiei ruse sub sancţiuni, încurajând populaţia să consume produse locale.
”Vreau ca şi copiii noştri să vadă asta, să nu mai cumpere vinuri italiene sau germane, ci ale noastre. Vinurile noastre sunt cele mai bune”, a spus o turistă rusă vizitând crama din Anapa.
