O activistă germană de extremă dreapta, Naomi Seibt, susţinătoare a partidului naţionalist AfD, a solicitat azil politic în Statele Unite, invocând temeri pentru siguranţa sa, în contextul în care administraţia Trump a semnalat intenţia de a acorda prioritate protecţiei refugiaţilor albi şi europenilor care susţin că sunt vizaţi pentru opiniile lor populiste. Obţinerea azilului de către Seibt ar putea deveni un punct fierbinte în dezbaterea transatlantică despre libertatea de exprimare, scrie The Washington Post.
Naomi Seibt este o influenceriţă pe reţelele sociale şi o susţinătoare a partidului naţionalist şi anti-imigraţie Alternativa pentru Germania (AfD), pe care autorităţile germane l-au etichetat ca fiind extremist.
Seibt, în vârstă de 25 de ani, a declarat că este persecutată în Germania pentru opiniile sale politice, susţinând că este „ţinta supravegherii din partea serviciilor de informaţii” şi „defăimării de către mass-media de stat”. Ea spune că a primit „ameninţări cu moartea din partea antifa”, referindu-se la o mişcare vag organizată de activişti care se opun fascismului.
Seibt a distribuit o scrisoare din partea serviciilor de informaţii interne germane care documentează urmărirea activităţilor sale, ceea ce, potrivit ei, a determinat-o să solicite azil. „Acela a fost momentul în care m-am gândit că nu mă pot întoarce în siguranţă în Germania”, a declarat Seibt într-un interviu acordat la Washington, unde locuieşte în timp ce cererea sa de azil este procesată.
Azilul este solicitat mai frecvent de persoanele care fug de război sau de regimuri represive din ţări cu sisteme judiciare ce oferă puţină protecţie. Cererea neobişnuită din partea unui cetăţean al unei democraţii occidentale bogate vine pe fondul legăturilor din ce în ce mai strânse între extrema dreaptă germană şi personalităţi proeminente din mişcarea MAGA a preşedintelui Donald Trump.
Seibt, care are peste 459.000 de urmăritori pe X şi 112.000 de abonaţi pe YouTube, a declarat că ia frecvent legătura cu miliardarul Elon Musk şi şi-a asumat meritul de a fi ajutat la organizarea unei discuţii live pe X între Musk şi co-liderul AfD, Alice Weidel, înaintea alegerilor federale germane din februarie.
Seibt s-a întâlnit pe 30 octombrie cu reprezentanta Anna Paulina Luna, republicană din Florida, care a declarat că o „ajută personal” cu cererea de azil pe Seibt şi că îi prezintă cazul secretarului de stat Marco Rubio.
În 2020, Seibt, pe atunci în vârstă de 20 de ani, a făcut obiectul unui articol în Washington Post care evidenţia munca ei remunerată pentru un think tank aliniat administraţiei Trump, care pune la îndoială consensul ştiinţific în jurul schimbărilor climatice.
PRIMUL GERMAN CARE VREA DE LA TRUMP AZIL POLITIC
Acum, Seibt spune că se simte în nesiguranţă în Germania, unde discursurile care incită la ură, ameninţă ordinea publică sau atacă demnitatea umană sunt penalizate.
Seibt susţine că poliţia germană a refuzat să o protejeze când i-a contactat în legătură cu ameninţările cu moartea pe care le-a primit. „Caut cu adevărat protecţie din partea Statelor Unite, deoarece mă tem pentru viaţa mea şi pentru viaţa familiei mele”, a spus Seibt.
Serviciul de informaţii interne al Germaniei, Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), a refuzat să comenteze presupusa supraveghere a lui Seibt, spunând că nu se pronunţă asupra cazurilor individuale.
Seibt, care este originară din Münster, în vestul Germaniei, locuieşte în principal în Statele Unite din toamna trecută. Ea s-a autointitulat „prima germană care solicită azil sub preşedinţia lui Trump din cauza persecuţiei politice”.
Seibt a distribuit un document al Serviciilor de Cetăţenie şi Imigrare ale SUA care confirmă primirea cererii sale de azil.
În trecut, doar câţiva europeni occidentali au solicitat şi au obţinut azil în SUA.
Administraţia Trump a acordat deja azil petru zeci de sud-africani albi care au susţinut că sunt persecutaţi în ţara lor. Administraţia are în vedere o revizuire mai amplă a procesului de relocare a refugiaţilor, pentru a acorda prioritate acestor afrikaneri, în detrimentul grupurilor considerate în mod tradiţional ca fugind de pericol şi persecuţie.
Un proiect de propunere al Departamentului de Stat i-ar lua în considerare şi pe „apărătorii libertăţii de exprimare din Europa”, potrivit unui fost oficial american care a văzut documentul.
The New York Times a raportat că propunerile administraţiei ar acorda prioritate şi europenilor care au fost „luaţi în obiectiv pentru exprimarea paşnică a opiniilor online, cum ar fi opoziţia faţă de migraţia în masă sau sprijinul pentru partidele politice „populiste”.
UN CAZ APARTE, CU FINAL INCERT
Cu toate acestea, soarta cererii lui Seibt este incertă.
„Una dintre primele întrebări legate de acest lucru este dacă Departamentul Securităţii Interne va examina această cerere de azil la fel de riguros ca şi pe celelalte, deoarece este un statut destul de dificil de obţinut”, a spus Michael Kagan, profesor de drept al imigraţiei la Universitatea din Nevada, Las Vegas.
Legislaţia americană privind azilul impune existenţa unei „temeri bine întemeiate de persecuţie” pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinie politică sau apartenenţă la un anumit grup social. Cererile provenite din democraţii cu protecţie juridică puternică şi libertăţi politice rareori îndeplinesc această condiţie, subliniază Kagan.
Cu toate acestea, el a afirmat că interpretarea mai largă a libertăţii de exprimare în SUA, comparativ cu cea din majoritatea ţărilor europene, ar putea determina instanţele americane să ia în serios cazul lui Seibt.
Seibt a declarat că a depus cererea de azil înainte ca propunerile administraţiei Trump să fie făcute publice, dar le consideră o validare a cererii sale. Ea s-a arătat optimistă, „deoarece convingerile sale sunt „în strânsă concordanţă” cu cele ale administraţiei Trump.
Departamentul de Stat a refuzat să comenteze cazul Seibt. Un purtător de cuvânt a spus însă că departamentul este „extrem de îngrijorat de cenzura tot mai mare exercitată de birocraţii şi oficialii guvernamentali ai UE”, adăugând că SUA „sprijină toţi europenii care luptă pentru apărarea patrimoniului nostru civilizaţional comun”.
LIBERTATEA DE EXPRIMARE
SUA au o viziune neobişnuit de largă asupra libertăţii de exprimare în temeiul Primului Amendament.
Germania, marcată de trecutul său nazist, garantează libertatea de exprimare, dar cu limite. Discursurile instigatoare la ură, negarea Holocaustului şi propaganda nazistă sunt interzise.
Această abordare a atras critici din partea aliaţilor lui Trump. În februarie, la München, cu puţin timp înainte de alegerile federale din Germania, vicepreşedintele JD Vance a denunţat partidele politice mainstream din ţară pentru „zidul de foc” pe care l-au ridicat împotriva formării oricărei coaliţii de guvernare cu AfD. Comentariile lui Vance şi sprijinul acordat de Musk partidului AfD au fost criticate în Germania ca fiind o interferenţă în alegeri.
AfD a terminat pe locul al doilea în alegeri şi, potrivit unor sondaje de opinie, actualmente este cel mai popular partid din ţară, devansând Uniunea Creştin-Democrată de centru-dreapta a cancelarului Friedrich Merz. Unii politicieni încearcă să interzică AfD pentru ceea ce ei numesc eforturi de subminare a Constituţiei.
Seibt a declarat că a primit recent o notificare din partea autorităţilor germane în care este acuzată de incitare la ură, deşi a spus că nu ştie care postare de pe reţelele sociale a declanşat acuzaţia.
UN PUNCT FIERBINTE ÎN RELAŢIILE TRANSATLANTICE
Obţinerea azilului de către Seibt ar putea deveni un punct fierbinte în dezbaterea transatlantică privind libertatea de exprimare, notează The Washington Post.
În aşteptarea unei decizii, Seibt a declarat că ia legătura cu alţi „lideri de opinie” europeni care doresc să „demoleze Uniunea Europeană” şi să o înlocuiască cu un sistem care să protejeze mai bine libertatea de exprimare. Într-un videoclip în care îşi anunţa cererea de azil, Seibt s-a descris ca „puntea dintre Germania şi mişcarea MAGA”. Legăturile sale cu dreapta americană s-au adâncit în ultimii ani, în special după ce Musk a repostat videoclipurile sale în care susţinea AfD, în decembrie.
După ce Seibt şi-a anunţat demersul de azil, ea a spus că Luna – care în ianuarie a introdus o lege pentru a sculpta chipul lui Trump în Muntele Rushmore – a contactat-o. La sfârşitul lunii trecute, Luna s-a întâlnit la Washington şi cu deputata AfD Anna Rathert, cel mai recent membru AfD al parlamentului german care s-a întâlnit cu oficiali americani în ultimele săptămâni.
După o astfel de vizită la începutul lunii octombrie, Reuters a relatat că doi deputaţi AfD au fost întâmpinaţi la o recepţie a Clubului Tinerilor Republicani din New York cu prima strofă tabu a imnului naţional al Germaniei, un vers asociat cu naţionalismul şi supremaţia din era nazistă.
Miercuri, Alex Bruesewitz, arhitectul campaniei lui Trump pentru 2024 pe reţelele sociale şi consilier principal al unui comitet de acţiune politică afiliat lui Trump, a fost invitatul special al unei mese rotunde organizate de grupul parlamentar AfD, intitulată „Lupta globală pentru adevăr: cum pot conservatorii să recâştige controlul asupra narativului”.
Seibt a spus că mişcarea de dreapta din Germania capătă „un curaj enorm” din succesul lui Trump. „Cred că aceasta este o comunicare frumoasă între AfD şi America, deoarece urmărim aceleaşi obiective”, a spus ea. „Vrem libertate de exprimare”, a insistat activista. Ambiţiile ei pentru Germania, a spus ea, pot fi realizate numai din afara ţării, „nu din spatele gratiilor”.
