Energiile regenerabile se dezvoltă la nivel mondial mai rapid decât energiile fosile, în ciuda schimbărilor de politică din Statele Unite, a indicat miercuri Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), care, în scenariul său mediu, prevede că cererea de petrol „se va stabiliza în jurul anului 2030”, potrivit AFP.
Energiile regenerabile, impulsionate de energia solară fotovoltaică, înregistrează o creştere a cererii „mai rapidă decât orice altă sursă majoră de energie, în toate scenariile” prezentate de AIE în raportul său anual privind perspectivele energetice mondiale (WEO 2025).
În acest raport foarte aşteptat de factorii de decizie, publicat în timpul COP30 de la Belem, AIE prezintă trei scenarii privind viitorul energiei la nivel mondial: unul bazat pe politicile actuale ale ţărilor, altul care include măsurile care trebuie adoptate dacă lumea doreşte să atingă neutralitatea carbonului în 2050 şi un scenariu mediu care include măsurile pe care statele le-au anunţat deja.
În acest scenariu mediu, Statele Unite, ca urmare a schimbărilor de politici anunţate, vor avea în 2035 cu 35% mai puţine capacităţi regenerabile faţă de previziunile raportului din 2024, „dar la nivel mondial, energiile regenerabile îşi continuă expansiunea rapidă”.
China rămâne prima piaţă – şi primul producător – asigurând 45-60% din implementare în următorii zece ani, indiferent de scenariile avute în vedere.
În ceea ce priveşte distribuţia energiilor, scenariile sunt însă divergente: în scenariul mediu, cererea de cărbune atinge un nivel maxim, iar petrolul se stabilizează „în jurul anului 2030”. În schimb, gazul continuă să crească în anii 2030, contrar previziunilor anterioare, din nou datorită noii politici americane şi preţurilor mai mici.
Cu doi ani în urmă, AIE prevăzuse un vârf al cererii pentru toate combustibilii fosili (petrol, cărbune, gaz) în deceniul respectiv, contrar previziunilor industriei petroliere şi gaziere.
În scenariul cel mai conservator prezentat miercuri, cel bazat pe politicile actuale, cererea de cărbune începe să scadă înainte de sfârşitul acestui deceniu, dar cererea de petrol şi gaze continuă să crească până în 2050.
Pentru această ediţie, AIE a reînviat acest scenariu, pe care îl abandonase în 2020 în contextul unui impuls global către tranziţia energetică motivat de provocările climatice şi de suveranitate.
Pentru Rachel Cleetus, de la Union of Concerned Scientists, intervievată la Belem, unde se desfăşoară conferinţa internaţională COP30 privind clima, „nu este reprezentativ pentru realitatea accelerării (tranziţiei) la nivel mondial, motivaţiile sale sunt politice”.
Filială a OCDE, agenţia se află astăzi în vizorul administraţiei Trump, foarte favorabilă petrolului şi sceptică în privinţa schimbărilor climatice.
„Vom reforma funcţionarea AIE sau ne vom retrage”, a avertizat în iulie secretarul american al Energiei, Chris Wright, într-un interviu acordat Bloomberg.
Instituţia, creată în 1974 pentru a ajuta ţările bogate să facă faţă şocului petrolier, a elaborat începând cu anii 2020 scenarii care descriu declinul energiilor fosile şi a modelat calea de urmat pentru a atinge în 2050 neutralitatea carbonică necesară pentru a frâna încălzirea globală.
În acest nou raport foarte analizat, AIE precizează că cele trei căi explorate „nu sunt previziuni”: „nu există un scenariu unic în ceea ce priveşte viitorul energiei”.
Aceste trei scenarii ilustrează punctele cheie ale deciziilor viitoare şi oferă un cadru de discuţie bazat pe cifre, cu privire la modul de a avansa, subliniază directorul agenţiei, Fatih Birol, într-un comunicat.
Dar dacă securitatea energetică este preocuparea centrală a multor guverne, „răspunsurile lor trebuie să ţină seama de sinergiile şi compromisurile care pot rezulta din alte obiective – accesibilitate, competitivitate, schimbări climatice”, adaugă el.
Raportul, care face apel la cooperare şi eforturi concertate, abordează de fapt multe probleme: boomul cererii de energie, în special creşterea consumului de electricitate, provocările legate de aprovizionarea cu metale critice.
Şi, mai ales, „în ceea ce priveşte două subiecte critice, lumea nu şi-a atins obiectivele pe care şi le-a stabilit, insistă AIE: accesul universal la energie şi schimbările climatice”.
Aproximativ 730 de milioane de oameni trăiesc fără electricitate.
În ceea ce priveşte clima, cele trei scenarii vor duce la o încălzire globală de peste 1,5°C, ceea ce va avea consecinţe majore. Numai scenariul neutralităţii carbonului ar permite, pe termen lung, revenirea sub acest prag, subliniază AIE, care menţionează că 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată.
Între timp, sectorul energetic „va trebui să se pregătească pentru riscurile generate”, în special de creşterea temperaturilor. Potrivit AIE, peste 200 de milioane de gospodării au suferit în 2023 disfuncţionalităţi legate de infrastructură, 85% dintre incidente având loc pe linii şi reţele.
