Conducerea proeuropeană de la Chişinău este acuzată de un oficial de rang înalt din MAE rus că încearcă să submineze statutul de autonomie al Găgăuziei şi că urmăreşte să-şi instaleze la putere, odată cu alegerile locale de anul viitor, politicieni loiali. Aleksei Polişciuk, care conduce departamentul pentru relaţiile cu CSI (fostele republici sovietice), susţine, de asemenea, că transnistrenii au fost împiedicaţi să voteze la recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova. În privinţa Găgăuziei, el a menţionat preocupările în cazul fostei guvernatoare condamnate Evghenia Guţul şi a promis că Rusia va recurge la „întregul arsenal de mijloace diplomatice” pentru a determina Chişinăul „să-şi respecte propria legislaţie”.
Întrebat cum evaluează partea rusă riscul unui conflict în Transnistria după alegerile din Moldova, Aleksei Polişciuk a acuzat că locuitorii din zona stângă a Nistrului cu paşapoarte moldoveneşti au fost practic privaţi de posibilitatea de a participa la vot, astfel că această situaţie „nu inspiră optimism” în ceea ce priveşte dezvoltarea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol.
„Numărul secţiilor de votare pentru transnistreni, care de obicei era de 25-30, a fost redus la 12. Sediul unora dintre ele a fost schimbată chiar în ziua alegerilor, iar votul era posibil numai la locul de înregistrare. S-a ajuns la situaţia în care, sub pretexte inventate, podurile de peste Nistru au fost închise, pentru ca oamenii să nu poată ajunge la secţiile de votare”, a susţinut oficialul rus în interviul acordat TASS.
„În ciuda acestei abordări neconstructive a Chişinăului, partea rusă, în calitate de garant şi mediator în procesul de soluţionare, confirmă disponibilitatea de a contribui la restabilirea dialogului între cele două maluri ale Nistrului”, a transmis Polişciuk.
Odată cu invazia rusă din Ucraina, formatul consacrat de negociere pentru soluţionarea conflictului transnistrean, aşa-numita formulă „5 plus 2”, în care Rusia, Ucraina şi OSCE erau mediatori, iar SUA şi UE erau observatori, nu a mai putut avea loc.
MOSCOVA, PREOCUPATĂ DE AUTONOMIA GĂGĂUZĂ
Aleksei Polişciuk a fost întrebat şi despre cazul fostei guvernatoare a Găgăuziei, Evghenia Guţul, condamnată în primă instanţă, în august, la 7 ani închisoare pentru finanţarea ilegală a partidului prorus „Şor”, între timp scos în afara legii. „Se aşteaptă partea rusă ca Chişinăul să intensifice presiunea asupra autonomiei găgăuze după ce regiunea a votat pentru opoziţie şi vor începe noi persecuţii politice? Ce facem pentru eliberarea lui Guţul?” a întrebat jurnalistul de la TASS, agenţia oficială de presă a statului rus.
„După arestarea Evgheniei Guţul, pe 25 martie, am ridicat în repetate rânduri această problemă în Consiliul de Securitate al ONU, Consiliul Permanent al OSCE, am adresat apeluri secretarului general şi şefilor structurilor executive ale OSCE, am cerut să se reacţioneze la situaţie şi să se obţină de la Chişinău eliberarea şefei autonomiei găgăuze. De peste zece ori, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a făcut declaraţii publice şi comentarii”, a arătat Aleksei Polişciuk.
El a spus că „s-a remarcat în repetate rânduri” că acuzaţiile aduse lui Guţul erau „politizate, bazate pe fapte distorsionate şi mărturii dubioase. În Moldova, acest proces, alături de alte proceduri similare împotriva politicienilor din opoziţie, a fost calificat drept proces-spectacol”, a remarcat oficialul, înainte de a acuza că „întreaga situaţie este un alt exemplu de punere în aplicare a unei politici menite să erodeze statutul de autonomie al Găgăuziei, consacrat de Legea Republicii Moldova din 1994”.
Citând „politologi moldoveni”, el susţine că odată cu apropierea alegerilor din primăvara anului 2026 pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, „Chişinăul oficial va intensifica presiunea asupra regiunii cu scopul de a aduce la putere politicieni loiali”.
În aceste condiţii, reprezentantul MAE rus a preconizat că „partea rusă va continua să utilizeze întregul arsenal de mijloace diplomatice pentru a determina autorităţile din Moldova să-şi respecte propria legislaţie şi să respecte drepturile, interesele şi autonomia poporului găgăuz, care are legături istorice şi spirituale strânse cu Rusia”.
