Premierul Ilie Bolojan anunţă că bugetul pentru anul viitor va prevedea o sumă mai mare pentru domeniul apărării decât cea alocată în acest an. Premierul anunţă, totodată, că în mai puţin de două săptămâni va fi supus aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării planul pe care România îl va propune autorităţilor Uniunii Europene în cadrul programului SAFE, care vizează întărirea capacităţii militare a Uniunii Europene.
„Apărarea, conform angajamentelor pe care şi le-a luat România, va trebui să aibă un buget ceva mai mare, nu mult mai mare pentru că nu ne putem permite, dar vom respecta angajamentele pe care România şi le-a luat şi vom creşte acest buget”, a anunţat Ilie Bolojan vineri după amiază, la Europa Liberă România.
Acesta a anunţat că Guvenrul şi-a propus ca în 24 noiembrie să obţină avizul CSAT pentru programul pe care România îl va propune în cadrul programului SAFE.
„Ne propunem ca de luni într-o săptămână, pe data de 24, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să avem aprobarea pe programul pe care România îl va depune la Comisia Europeană, în aşa fel încât la finalul anului şi la începutul anului viitor să derulăm toate negocierile pentru ca din primăvară să avem un program cu furnizori identificaţi explicit şi cu împărţirea cât se poate de clară pe componente”, a mai afirmat primul ministru.
Acesta a explicat că autorităţile române şi-au propus ca mai mult de jumătate din echipamentele militare pe care le vor cumpăra să fie produse „într-o manieră directă sau indirectă” în România, după cum şi-au propus să facă prin investiţii în sectorul de apărare şi să folosească o parte din banii accesaţi prin programul SAFE către componenta de infrastructură de mobilitate civil-militară, inclusiv prin finanţarea capetelor autostrăzii Moldovei.
Ilie Bolojan a fost întrebat cum poate accesa România banii pentru echipament militar, în condiţiile în care compania ROMARM, actor cheie în industria de apărare, face obiectul unor plângeri penale depuse chiar de către ministrul Economiei, Radu Miruţă, care reclamă nereguli la vârful ROMARM.
„Negocierile sunt purtate la nivel de ministere, la nivel de conduceri, pentru că e nevoie de o colaborare între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Cancelaria primului ministru, preşedinţia României şi echipele noastre lucrează în comun cu Statul major, cu Ministerul de Interne, cu toţi cei implicaţi pentru a identifica potenţialii furnizori de armament pentru ceea ce solicită armata noastră, pentru a identifica ţările partenere cu care trebuie să facem achiziţii în comun, de asemenea inclusiv să colaborăm cu Ucraina pe producţia de drone”, a răspuns şeful Guvernului.
