Autorităţi şi locuitori ai municipiului Braşov au marcat, sâmbătă, 38 de ani de la revolta anticomunistă din 15 Noiembrie, când muncitorii de la întreprinderea de autocamioane, urmaţi de alţi braşoveni, au ieşit în stradă cerând plecarea regimului comunist.
„Deşi, iniţial, a început ca un protest al angajaţilor de la «Steagul Roşu» împotriva conducerii întreprinderii din cauza reducerii salariilor, acest strigăt de disperare s-a transformat într-o revoltă împotriva regimului comunist, care a aşezat Braşovul şi România pe harta luptei împotriva comunismului din Europa de Est. La 38 de ani de la acest moment, „novembriştii“ care au avut curajul să lupte cu sistemul represiv din acea perioadă au vorbit despre importanţa momentului pentru România, dar şi despre ce a însemnat pentru fiecare dintre ei teroarea care a urmat”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de Primăria Braşov.
Evenimentele organizate la Braşov au inclus depuneri de flori la troiţa de la Spitalul Judeţean, dar şi un cros la care s-au înscris peste 1500 de participanţi şi care a ajuns la a 36-a ediţie.
„Peste 10.000 de braşoveni au avut atunci puterea să spună răspicat ceea ce toată ţara gândea. Am fost prima mare revoltă împotriva regimului comunist. Uitaţi-vă la ei! Au fost bătuţi, torturaţi, deportaţi, dar n-au regretat nicio clipă, pentru că au făcut-o pentru adevăr, libertate şi dreptate. Noi, cei din 1987, n-am avut puterea, dar am avut curajul, curajul de a spune «Nu!» nedreptăţii. Curajul nostru a fost începutul schimbării. Adevărul despre acel moment rămâne singura noastră armă şi trebuie spusă altora şi dus mai departe. Îi respectăm pe toţi cei care au avut curajul să se ridice împotriva nedreptăţii. Să păstrăm vie memoria lor prin demnitatea faptelor noastre de astăzi”, a declarat preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, Marius Boieriu.
Revolta din 15 Noiembrie a fost începută de muncitorii din schimbul trei de la secţia 440 Ştanţe şi Matrice a întreprinderii de autocamioane „Steagul Roşu“, care au ameninţat cu întreruperea lucrului. În dimineaţa următoare, aproximativ 5.000 de muncitori din schimburile unu şi trei s-au adunaţi în curtea întreprinderii, au spart geamurile clădirii administrative şi au părăsit curtea, îndreptându-se către sediul judeţean al Partidului Comunist Român din Braşov, actuala clădire a Consiliului Judeţean şi a Prefecturii.
În prima parte a marşului, protestatarii au avut în principal revendicări sociale scandând: „Vrem mâncare şi căldură!”, „Vrem banii noştri!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină şi căldură!” şi „Vrem pâine fără cartelă!”.
În dreptul Spitalului Judeţean, protestatarii au cântat imnul Revoluţiei de la 1848, „Deşteaptă-te române!“, iar după ce au ajuns în centrul oraşului, când coloanei i s-au alăturat mii de muncitori de la fabricile Tractorul Braşov şi Hidromecanica, elevi, studenţi şi alţi locuitori, au început să scandeze „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”.
Pentru a înăbuşi revolta, autorităţile comuniste au trimis trupele Securităţii, pregătite să intervină în forţă împotriva manifestanţilor. În faţa baricadei Securităţii, mulţimea s-a dispersat, iar în zilele care au urmat zeci de participanţi au fost arestaţi. În perioada 16-25 noiembrie 1987, peste 190 de persoane au fost arestate şi cercetate la Braşov şi la Bucureşti, inclusiv prin bătaie şi tortură.
În data de 30 noiembrie 1987, în urma încheierii cercetării, 61 de persoane au fost trimise în judecată, pentru ca la 3 decembrie să fie condamnate la pedepse cuprinse între 6 luni şi 3 ani de închisoare, puse în practică prin muncă corecţională.
Pentru a marca importanţa acestui moment în istoria luptei împotriva comunismului în Europa de Est, Parlamentul României a adoptat Legea 215/2021, prin care ziua de 15 Noiembrie este declarată „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987”.
Pentru organizarea evenimentelor din acest an dedicate zilei de 15 Noiembrie, Primăria Braşov a alocat 340.800 de lei.
