Un portret pictat de austriacul Gustav Klimt, vândut marţi la New York de Sotheby’s pentru 236,4 milioane de dolari (204 milioane de euro), a devenit a doua cea mai scumpă operă de artă vândută vreodată la licitaţie. A fost, de asemenea, cea mai scumpă operă de artă vândută vreodată de Sotheby’s la nivel mondial.
Portretul fiicei tinere a patronilor lui Klimt, realizat în ultimii ani de viaţă ai artistului, a fost scutit de distrugere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când a fost separat de lucrările care au ars ulterior într-un incendiu la Castelul Immendorf din Austria.
Lotul a fost ”cu adevărat una dintre ultimele ocazii de a achiziţiona un (portret) de o asemenea importanţă al artistului”, a remarcat licitatorul, preşedintele european al Sotheby’s, Oliver Barker, în timpul vânzării.
În 2023, ultimul portret finalizat de Klimt, ”Dame mit Fächer” (Doamnă cu evantai), s-a vândut cu 108,4 milioane de dolari.
Portretul lui Lederer, care a depăşit recordul anterior stabilit de o lucrare a lui Andy Warhol în 2022, făcea parte din colecţia moştenitorului Estée Lauder, Leonard A. Lauder, care a decedat la începutul acestui an.
În cadrul licitaţiei, majoritatea lucrărilor de artă au atins sau au depăşit estimările maxime, inclusiv un tablou de Edvard Munch, vândut cu 35,1 milioane de dolari, şi un peisaj de Klimt, vândut cu 86 de milioane de dolari.
Tonul a fost dat încă de la primul lot, o sculptură de Alexander Calder care a atras nouă licitatori entuziaşti şi s-a vândut la aproape triplul estimării sale maxime, la 889.000 de dolari.
Până în prezent, colecţia lui Lauder a adus 527,5 milioane de dolari, depăşind cu mult estimarea de 400 de milioane de dolari – şi urmează să fie vândute şi alte lucrări în cadrul unui eveniment separat, care va avea loc în timpul zilei.
Colecţia a marcat începutul unei nopţi triumfătoare pentru segmentul de vârf al pieţei de artă, care se confruntă cu o încetinire de mai bine de doi ani.
După vânzarea Lauder, licitaţia de artă contemporană a fost condusă de o lucrare monumentală a lui Jean-Michel Basquiat, vândută cu 48,3 milioane de dolari.
Cu toate acestea, este semnificativ faptul că două dintre loturile de top – unul de Kerry James Marshall şi altul de Barkley L. Hendricks – nu s-au vândut, într-o divergenţă surprinzătoare faţă de dinamica serii.
În plus, cea mai neobişnuită ofertă a licitaţiei, toaleta de 220 de kilograme din aur de 18 karate a artistului conceptual şi enfant terrible Maurizio Cattelan, a atras o singură ofertă. Sculptura opulentă, intitulată ”America”, este o soră a versiunii infame, care a fost expusă la Guggenheim ca toaletă funcţională şi ulterior furată din locul de naştere al lui Winston Churchill, Palatul Blenheim, şi niciodată găsită.
Pentru prima dată, oferta de pornire pentru ”America”, care se află în proprietate privată din 2017, a fost concepută ca o ţintă mobilă în funcţie de valoarea actuală a greutăţii sale în aur, sau 9,9 milioane de dolari şi rotunjită la 10 milioane de dolari. Preţul a fost o modalitate de a ”se apropia de esenţa bazei conceptuale din spatele operei de artă, care este în mare parte aceea de a atrage atenţia asupra diferenţei dintre valoarea artistică a unei opere şi valoarea materială inerentă a cesteia”, a declarat David Galperin, directorul Departamentului de artă contemporană al Sotheby’s, înaintede vânzare.
Însă doar un singur cumpărător a făcut o ofertă – o ”marcă americană faimoasă”, potrivit Sotheby’s – şi nimeni nu a urmat, ceea ce înseamnă că licitatorii au decis că nu valorează mult mai mult decât materiile prime. Cu comisioane, suma totală a fost de 12,1milioane de dolari.
Având în vedere simţul umorului satiric al lui Cattelan, probabil că acest lucru l-a amuzat pea rtist undeva în lume. Vânzările importante vor continua să aibă loc în această săptămână, Sotheby’s sperând să încaseze peste 1 miliard de dolari până la sfârşitul săptămânii, pe baza estimărilor sale ridicate.
Expoziţiile premergătoare vânzării au atras mulţimi de oameni la expoziţiade opere de artă ale lui Basquiat, Yves Klein, Henri Matisse, Cecily Brown şi Jeff Koons, precum şi cozi la toaleta lui Cattelan, care a fost instalată la etajul patru al clădirii Breuer, într-o baie mică, cu oglinzi, cu regula ”priveşti, dar nu atingi”.
Noul sediu al Sotheby’s, care anterior a găzduit Muzeul Whitney de Artă Americană şi, mai târziu, un avanpost al colecţiei contemporane a Muzeului Metropolitan de Artă, a semnalat o schimbare majoră în prezenţa sa publică, aliniindu-se chiar lângă faimosul Museum Mile al oraşului, unde se află multe dintre cele mai importante instituţii ale sale.
Deschiderea are loc într-un moment dificil pentru piaţa de artă, întrucât vânzările globale de artă şi antichităţi au scăzut pentru al doilea an consecutiv în 2024, potrivit ultimului raport anual privind piaţa de artă realizat de Art Basel şi UBS, iar mai multe galerii importante cu sediu fizic şi-au închis porţile sau şi-au mutat activitatea.
În luna mai, după vânzările de primăvară din New York, The Art Newspaper a raportat că casele de licitaţii Sotheby’s, Christie’s şi Phillips au înregistrat o scădere de 8% a vânzărilor faţă de anul precedent, loturile de top nereuşind să găsească cumpărători sau fiind retrase înainte de vânzare.
Însă, odată cu vânzarea extrem de reuşită în afara sezonului a lucrărilor suprarealiste ale colecţionarei şi patroanei de artă Pauline Karpidas în această vară, precum şi cu rapoartele privind rezilienţa pieţei medii, unele analize au indicat cu prudenţă o revenire a pieţei.
Christie’s a avut rezultate bune în cadrul vânzării în două părţi a operelor din secolul XX, luni seara, atingând 690 de milioane de dolari cu comisioane — o creştere substanţială faţă de 2024 —, condusă de un tablou de Mark Rothko în valoare de 62 de milioane de dolari.
Vânzările record ale unor opere de artă individuale care depăşesc 40 de milioane de dolari nu au fost o garanţie în acest an, dar mai târziu în săptămână, Sotheby’s are un alt as în mânecă – un tablou psihologic obsedant al Fridei Kahlo, ”El sueño (La cama)”, care ar putea bate recordul Georgiei O’Keeffe pentru cea mai scumpă operă de artă vândută public de o artistă femeie.
