Rustem Umerov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, a negat vineri că ar fi acceptat planul de pace al administraţiei Trump, după ce oficiali americani au declarat că ar fi fost de acord cu majoritatea termenilor acestuia, relatează Reuters.
Washingtonul a prezentat Kievului un care ar da curs multor dintre principalele cereri ale Rusiei, solicitând Kievului să renunţe la teritorii suplimentare, să reducă dimensiunea armatei sale şi să abandoneze pentru totdeauna speranţa de a adera la NATO.
Oficialii americani au declarat că planul a fost elaborat după consultări cu Rustem Umerov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, care a ocupat funcţia de ministru al apărării până în iulie şi este un aliat apropiat al preşedintelui Volodomir Zelenski.
„Acest plan a fost elaborat imediat după discuţiile cu unul dintre membrii cu rangul cel mai înalt din administraţia preşedintelui Zelenski, Rustem Umerov, care a fost de acord cu marea parte a planului, după ce a făcut câteva modificări, şi l-a prezentat preşedintelui Zelenski”, a declarat joi un oficial american de rang înalt.
Însă Umerov a declarat vineri că nu a discutat termenii planului şi cu atât mai puţin că i-a aprobat. „În timpul vizitei mele în Statele Unite, rolul meu a fost unul tehnic – organizarea întâlnirilor şi pregătirea dialogului. Nu am furnizat nicio evaluare şi, cu atât mai puţin, nicio aprobare a vreunui punct. Acest lucru nu ţine de competenţa mea şi nu corespunde procedurii”, a scris el pe Telegram.
ZELENSKI: SUNTEM GATA PENTRU O MUNCĂ „CONSTRUCTIVĂ ŞI ONESTĂ”
Preşedintele Volodimir Zelenski, care s-a întâlnit joi cu o delegaţie a armatei americane, a confirmat că a primit planul, dar nu a comentat direct conţinutul acestuia.
„Echipele noastre – Ucraina şi SUA – vor lucra la punctele planului pentru a pune capăt războiului”, a scris preşedintele peste noapte pe Telegram. „Suntem pregătiţi pentru o muncă constructivă, onestă şi promptă”, a adăugat el
Kremlinul, care până acum a fost prudent în declaraţiile publice, a spus că nu a fost încă informat că Ucraina este pregătită să negocieze planul.
UN PLAN CLAR ÎN PRIVINŢA PRETENŢIILOR RUSIEI, DAR VAG ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERERILE KIEVULUI
Planul, a cărui copie a fost analizată de Reuters, include condiţii pe care oficialii ucraineni le-au respins anterior ca fiind echivalente cu capitularea, după ce soldaţii ucraineni au respins o invazie rusă pe scară largă timp de aproape patru ani, cu costuri enorme.
Planul ar impune Ucrainei să se retragă din teritorii pe care încă le controlează în provinciile estice pe care Rusia susţine că le-a anexat, în timp ce Rusia ar renunţa la suprafeţe mai mici de teritoriu pe care le-a capturat în alte regiuni. Ucraina ar fi exclusă definitiv din NATO, iar forţele sale armate ar fi limitate la 600.000 de soldaţi. NATO ar fi de acord să nu staţioneze niciodată trupe pe teritoriul ucrainean. Sancţiunile împotriva Rusiei ar fi ridicate treptat, Moscova ar fi invitată să revină în grupul G8 al ţărilor industrializate, iar activele ruseşti îngheţate ar fi reunite într-un fond de investiţii, Washingtonul primind o parte din profituri.
Dar, deşi planul detaliază multe dintre elementele dorite de mult timp de Rusia, el abordează şi unele dintre obiectivele-cheie ale Ucrainei, deşi în termeni mai vagi. Una dintre principalele cereri ale Ucrainei, aceea de a primi garanţii de securitate executorii echivalente cu clauza de apărare reciprocă din Tratatul NATO pentru a descuraja Rusia să atace din nou, este tratată într-o singură frază, fără detalii: „Ucraina va primi garanţii solide de securitate”.
AMBASADELE EUROPENE DE LA KIEV URMEAZĂ SĂ FIE INFORMATE VINERI DESPRE PLAN DE O DELEGAŢIE AMERICANĂ
Ţările europene, care finanţează acum singure apărarea Ucrainei după ce preşedintele Donald Trump a anulat sprijinul financiar din partea Statelor Unite, au fost excluse de la elaborarea planului.
O delegaţie americană la Kiev urma să informeze ambasadele europene de acolo cu privire la conţinutul acestuia mai târziu, vineri.
„În ceea ce priveşte planul de pace care i-a fost prezentat preşedintelui Zelenski, am spus întotdeauna că, pentru ca orice plan să funcţioneze, este necesar ca Ucraina şi europenii să fie de acord cu acesta”, a declarat la Bruxelles şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.
Trump, care s-a întors la putere în acest an promiţând că va pune rapid capăt războiului, a reorientat politica SUA de la sprijinul ferm pentru Ucraina către acceptarea unor justificări ale Rusiei pentru invadarea vecinului său în 2022. Dar el şi-a exprimat şi o oarecare nerăbdare faţă de Moscova în ultima vreme. Luna trecută, el a anulat un summit propus cu Vladimir Putin şi a impus sancţiuni celor două principale companii petroliere ruseşti, o măsură pe care predecesorul său pro-ucrainean, Joe Biden, nu a luat-o niciodată.
Sancţiunile urmau să intre în vigoare vineri, termenul-limită stabilit de Washington pentru ca străinii care cumpără petrol rusesc să-şi reducă achiziţiile. Sancţiunile SUA au dus la scăderea preţului petrolului rusesc.
MOMENT DIFICIL PENTRU KIEV
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-o conferinţă de presă că secretarul de stat Marco Rubio şi trimisul special al SUA Steve Witkoff au lucrat în secret la acest plan timp de aproximativ o lună şi că Trump susţine planul.
„Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realităţile situaţiei, după cinci ani de război devastator, pentru a găsi cel mai bun scenariu, avantajos pentru ambele părţi, în care ambele părţi câştigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea.
Accelerarea diplomaţiei americane vine într-un moment dificil pentru Kiev, cu trupele sale în defensivă pe câmpul de luptă şi guvernul lui Zelenski subminat de un scandal de corupţie. Parlamentul a demis miercuri doi miniştri din cabinet.
Ucraina a respins cu succes atacul iniţial al Rusiei asupra Kievului în 2022 şi a recucerit porţiuni din teritoriul ocupat în primele luni de război. Dar, după o contraofensivă ucraineană eşuată în 2023, războiul s-a transformat într-o luptă neîncetată de-a lungul unei linii de front de 1.200 km, Rusia înregistrând câştiguri teritoriale lent şi costisitor.
Odată cu apropierea celei de-a patra ierni de război, trupele ruse ocupă aproape o cincime din Ucraina şi avansează în timp ce bombardează sursele de energie ucrainene.
Rusia afirmă că a preluat controlul asupra oraşului Kupiansk din nord-estul Ucrainei şi asupra celei mai mari părţi a oraşului Pokrovsk din est, primele sale cuceriri importante în aproape doi ani. Ea a difuzat imagini cu trupele sale patrulând pe străzi bombardate în Pokrovsk. Kievul neagă însă că a pierdut controlul asupra acestor oraşe, dar a recunoscut că Rusia înregistrează progrese lente.
