Aproximativ 7,9 milioane de persoane se joacă cel puţin o dată pe lună, conform unui studiu naţional al Asociaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA). PC si mobilul rămân în top, consola câştigă teren, iar AI-ul promite să transforme industria.
Realizat în luna iulie 2025, studiul oferă o imagine detaliată şi actualizată a comportamentului gamerilor români.
Conform datelor colectate, 68% dintre utilizatorii de internet din România, echivalentul a aproximativ 7,9 milioane de persoane, se joacă cel puţin o dată pe lună. Este o creştere uşoară faţă de 2022, în ciuda scăderii generale a populaţiei, susţinută de extinderea accesului la internet, inclusiv în mediul rural.
Studiul a fost realizat pe două eşantioane: unul reprezentativ naţional, format din 1043 de respondenţi cu vârste între 15 şi 64 de ani, şi unul axat pe jucători activi, cu 1.038 de respondenţi care se joacă frecvent pe cel puţin una dintre platformele PC/laptop, consolă, mobil sau tabletă.
PC-ul sau laptopul rămân platformele cele mai utilizate pentru gaming în România, fiind folosite de 61% dintre jucătorii activi; mai mult, 42% din respondenti, în special bărbaţi, au indicat ca PC-ul este dispozitivul preferat pentru gaming. Mobilul sau tableta se menţin pe locul al doilea, cu o utilizare de 55%, fiind preferate de 20% din utilizatori, în special de femei. Consolele sunt folosite de 46% dintre jucătorii activi, ceea ce indică o creştere faţă de anii anteriori, iar 30% le preferă ca platformă principală. În medie, un jucător român utilizează 2,8 platforme pentru gaming, ceea ce indică o diversificare a experienţei de joc.
Frecvenţa de joc rămâne ridicată: 42% dintre jucătorii pe PC se joacă zilnic, la fel si 48% dintre cei care folosesc dispozitivele mobile. În ceea ce priveşte achiziţiile, 67% dintre jucătorii activi investesc lunar în jocuri pentru consolă. Magazinele digitale precum Steam sau Epic Store rămân principalele surse de achiziţie, însă înregistrează o uşoară scădere faţă de 2022. Pirateria este în scădere, iar motivaţia principală rămâne preţul ridicat al jocurilor, deşi tot mai mulţi jucători declară că plătesc de fiecare dată când un joc este cu plată.
Tehnologiile bazate pe inteligenţă artificială sunt privite cu optimism: 80% dintre respondenţi cred că AI va facilita dezvoltarea jocurilor, iar 74% anticipează apariţia de conţinut nou generat automat. În acelaşi timp, 57% dintre jucători folosesc aplicaţii bancare pentru a gestiona plăţile în jocuri, iar 79% nu au întâmpinat probleme legate de pierderi financiare.
Streaming-ul video devine parte integrantă din cultura gamerilor: 73% dintre jucătorii activi urmăresc zilnic conţinut despre jocuri, în special pe YouTube, care rămâne platforma dominantă. Participarea la evenimente de gaming este în creştere. O treime dintre respondenti au participat la evenimente precum East European Comic Con, Bucharest Gaming Week, Gaming Marathon sau Esports Kings, semnalând o consolidare a comunităţii locale de gaming. Aceste evenimente devin tot mai relevante pentru publicul autohton, chiar dacă nu sunt încă percepute ca fiind mainstream.
„Ne aflăm la a treia ediţie a studiului „Jocurile video în România”, iar cercetarea ne arată o piaţă mai diversă, mai conectată şi mai conştientă. Vedem jucători tot mai implicaţi, care explorează jocurile nu doar ca mijloc de relaxare, ci şi ca formă de expresie, socializare şi chiar dezvoltare personală. Consecvent cu datele din studiile precedente, publicul din 2025 reflectă o cultură de gaming care a depăşit barierele de vârstă, gen sau format. De asemenea, aproape jumătate dintre consumatori plătesc lunar pentru jocuri sau conţinut suplimentar, iar tot mai mulţi participă la evenimente dedicate gamingului. Avem de-a face cu o formă de divertisment mainstream, un fenomen cultural, social şi educaţional”, a declarat Cătălin Butnariu, membru al Consiliului Director RGDA şi coordonator al studiului.
Un element nou introdus de această ediţie a studiului este ilustrarea diferenţelor între generaţii, care arată trenduri interesante. Generaţia Z este cea mai activă: 22% dintre tineri petrec peste patru ore pe zi în jocuri, preferă consolele şi PC-ul, şi achiziţionează jocuri digital.
Millenials preferă jocurile de strategie şi sunt activi pe mai multe platforme, în timp ce Generaţia X se joacă mai puţin, preferă dispozitivele mobile şi Facebook, şi investeşte mai puţin în jocuri. Asadar, jucătorul român din 2025 este mai conectat, mai divers şi mai dispus să investească în experienţe de calitate. Consolele au devenit mai populare, mobilul rămâne o platformă larg accesibilă pentru majoritatea utilizatorilor, iar AI-ul şi streaming-ul video modelează viitorul industriei.
Asociaţia Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) va continua să monitorizeze aceste evoluţii pentru a susţine dezvoltarea ecosistemului local de gaming.
Studiul poate fi analizat în detaliu şi descărcat gratuit de pe www.rgda.ro.
