Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut cu 7,3 puncte în luna octombrie. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2026) a scăzut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă şi a atins nivelul de 6,26%. Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 s-au redus comparativ cu exerciţiul anterior şi se situează la valoarea medie de 0,6%.
”Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut cu 7,3 puncte în luna octombrie. Cele două componente ale sale au înregistrat scăderi semnificative. Astfel, componenta de anticipaţii a scăzut cu 7,8 puncte, până la valoarea de 29,2, în timp ce componenta de condiţii curente a scăzut cu 6,3 puncte, până la valoarea de 32,3”, anunţă asociaţia.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2026) a scăzut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă şi a atins nivelul de 6,26%, iar 75% dintre participanţi anticipează reducerea ratei inflaţiei în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea prezentă a acesteia.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 83% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1410 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,2045 lei pentru un euro.
“În concordanţă cu evoluţia economiei, indicatorul de încredere a continuat să se reducă. Este de remarcat că, pentru prima oară în acest episod inflaţionist, anticipaţiile de evoluţie a ratei inflaţiei pentru următoarele 12 luni s-au redus faţă de exerciţiul anterior. De asemenea, sunt de remarcat anticipaţiile de reducere lentă a deficitului bugetar. Practic, politica fiscală rămâne principalul risc asupra inflaţiei şi a stabilităţii financiare şi în anul următor”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – preşedinte al Asociaţiei CFA România.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 54% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea 67% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 33% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a înregistrat valoarea medie a anticipaţiilor de 8,3% din PIB. Pentru anul 2026, defictul bugetar anticipat este de 7%
Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 s-au redus comparativ cu exerciţiul anterior şi se situează la valoarea medie de 0,6%. Pentru anul 2026 economia este anticipată să crească sub 1%.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 62% în următoarele 12 luni.
