Senatorul Petrişor Peiu (AUR) a declarat, luni, că politica pe care a adoptat-o guvernul Bolojan, şi anume descreşterea inflaţiei, pentru a reduce povara datoriei publice, este ucigătoare pentru ţară.
”Avem, în sfârşit, din păcate, certitudinea că datoria publică a României a depăşit 60% din PIB, încălcând acea de-a doua linie roşie din Tratatul de la Maastricht. Prima a fost cu depăşirea pragului de 3% a deficitului bugetar. Ce este extrem de important legat de datoria publică? Din păcate, Ministerul Finanţelor publică raportul privind datoria guvernamentală cu foarte mare întârziere. Avem, deocamdată, raportul pe luna iulie 2025. Conform acestui raport, datoria a atins 1070 de miliarde de euro, reprezentând 58,9% din produsul intern brut. După luna iulie, mai avem încă 3 luni, august, septembrie şi octombrie. Suntem chiar la finalul lunii noiembrie. Având în vedere ritmul de 15 miliarde de lei de până acum, în fiecare lună, ritmul lunar de creştere a datoriei publice, este foarte probabil că suntem la peste 1100 de miliarde de lei, astăzi, ceea ce înseamnă că s-a depăşit pragul de 60% din PIB al datoriei publice”, a spus Petrişor Peiu într-o conferinţă de presă.
Senatorul AUR a arătat că ”avem o lună iulie absolut atipică, un vârf major de creştere a datoriei publice, de 30 de miliarde de lei într-o lună, dublu faţă de media lunară”.
”Noi ştim că am avut anul acesta 3 vârfuri de plată a datoriei publice. Această creştere arată faptul că s-a rostogolit respectiva datorie cu vârfuri mari de tot. Şi acum vedem luna iulie, vom vedea şi luna octombrie, undeva spre sfârşitul anului, sau poate chiar în ianuarie, când se îndură Ministerul de Finanţe”, a precizat liderul senatorilor AUR.
Potrivit lui Petrişor Peiu, ”România a devenit extrem de sensibilă la variaţiile cursului de schimb, pentru că 55% din această datorie este făcută în valute străine, în monede străine”.
În plus, spun el, o altă consecinţă este ”o creştere enormă a cheltuielilor cu dobânzile, care se va situa începând cu acest an undeva la pragurile 3% din PIB”.
Petrişor Peiu a menţionat că a treia consecinţă, şi cea mai importantă, este că urmează împrumuturi care nu au legătură şi care vor creşte această datorie publică, împrumuturi care nu au legătură cu finanţarea deficitului bugetar, de exemplu, programul SAFE, de 16,7 miliarde de euro, 85 de miliarde de lei, care vor fi împrumutate de România, adunate la această datorie deja extrem de mare, astfel că vom avea 4 sau 5 puncte procentuale din PIB aduse de acest împrumut SAFE.
”Toate aceste costuri le vom regăsi în costurile noastre cu datoria publică şi tot acest nivel suplimentar de datorie publică se va adăuga celor peste 1100 de miliarde de lei pe care le avem deja în datoria publică. (..) Politica pe care a adoptat-o guvernul Bolojan, şi anume descreşterea inflaţiei pentru a reduce povara datoriei publice, este ucigătoare pentru ţară”, a menţionat Petrişor Peiu.
Senatorul a arătat că guvernul are două mecanisme prin care creşte preţurile, pe de o parte, creşterea de taxe, care scumpeşte fiecare produs, bun sau serviciu şi pe de altă parte, creşterea preţurilor la energie.
”Putem să spunem că avem o creştere a preţurilor la producţia de energie, avem o creştere a preţurilor la producţia de energie de 13%, o creştere anualizată şi mai avem, pe de altă parte, o creştere a preţurilor de consum a produselor energetice, inclusiv a energiei electrice. La energie electrică avem 72%, la energie termică 17%. Vorbim acum şi de o creştere a preţului la combustibil la pompă. Toate acestea trei, împreună cu creşterile de taxe, alimentează creşterea de preţuri”, a arătat parlamentarul AUR.
”Chiar dacă, pe termen scurt, şi ne aducem aminte, s-a lăudat săptămâna trecută cu venituri mai mari, chiar dacă, pe termen scurt, inflaţia aduce venituri mai mari la buget, pe termen lung se va reaşeza deficitul bugetar şi vom vedea, la sfârşitul anului, că el va fi tot în jur de 9%. Deci, este guvernul într-o capcană care vine din faptul că vrea să reducă deficitul doar din creşteri de taxe, din creşteri de venituri, şi nu acceptă ideea reducerilor de cheltuieli. În mod ridicol, de exemplu, săptămâna trecută, în acel bilanţ, premierul Bolojan vorbea de o reducere a cheltuielor cu salariile personalului bugetar cu 500 de milioane de lei într-o lună, în luna octombrie, la un fond de salarii de 14 miliarde de lei pe lună. Adică, dacă este să fim raţionali, rezonabili, vom observa că această reducere de cheltuieli provenită din comasarea unor sporuri şi din limitarea unor sporuri este ridicolă, în raport cu creşterile de cheltuieli pe care le generează prin creşterea de taxe şi prin creşterea preţurilor la energie”, a subliniat Peiu.
