Consumul gospodăriilor populaţiei este aşteptat să-şi frâneze creşterea în 2025-2026 în raport cu anul 2024, în timp ce formarea brută de capital fix va redeveni şi va rămâne probabil principalul determinant al avansului economiei, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 12 noiembrie 2025. Conducerea BNR arată că evaluările continuă să indice o creştere economică modestă pe ansamblul perioadei 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară şi al persistenţei ratei înalte a inflaţiei până la mijlocul anului viitor. În plu, mediul extern continuă să genereze incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei. Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României mai spun că majorarea cotelor de TVA a fost transferată aproape integral asupra preţurilor de consum la finele trimestrului III, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelurilor crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.
”Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că evaluările continuă să indice o creştere economică modestă pe ansamblul perioadei 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară şi al persistenţei ratei înalte a inflaţiei până la mijlocul anului viitor – de natură să afecteze venitul disponibil real al populaţiei –, dar şi pe fondul redresării ceva mai dinamice a cererii externe şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o adâncire relativ alertă a deficitului de cerere agregată până la finele anului viitor, şi ceva mai pronunţată decât s-a anticipat anterior, succedată doar de o uşoară restrângere a acestuia în primele trei trimestre din 2027”, au remarcat membrii Consiliului.
S-a sesizat că, într-o astfel de conjunctură, consumul gospodăriilor populaţiei este aşteptat să-şi frâneze creşterea în 2025-2026 în raport cu anul 2024, în timp ce formarea brută de capital fix va redeveni şi va rămâne probabil principalul determinant al avansului economiei, în condiţiile unor creşteri anuale relativ robuste, reflectând efectele atragerii şi utilizării unui volum mărit de fonduri europene, dar şi implicaţiile procesului de consolidare bugetară şi ale evoluţiilor economice pe plan european, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale, au remarcat membrii Consiliului.
Totodată, s-a observat că, în corelaţie cu conduita prezumată a politicii fiscale, evoluţia exportului net îşi va reduce semnificativ impactul contracţionist în 2025, iar în 2026 va redeveni uşor expansionistă, pe fondul diminuării până la anulare a decalajului dintre ritmul creşterii economiilor principalilor parteneri comerciali ai României şi cel al absorbţiei interne. Astfel, după creşterea pronunţată ca pondere în PIB consemnată în anul trecut, deficitul de cont curent va cunoaşte în 2025-2026 o corecţie mai evidentă decât s-a anticipat anterior, dar se va menţine considerabil deasupra standardelor europene, rămânând o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a arătat că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menţinerii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.
De asemenea, mediul extern continuă să genereze incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, date fiind, pe de o parte, tensiunile comerciale globale şi războiul din Ucraina, iar, pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE, au susţinut membrii Consiliului.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei absorbţiei şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice şi comerciale la nivel global, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziţia energetică, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea considerabilă înregistrată în trimestrul III 2025 de rata anuală a inflaţiei în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, arătând că aceasta a urcat în septembrie la 9,88 la sută, de la 5,66 la sută în iunie. S-a observat că efectele directe tranzitorii exercitate de cele două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin scumpirea drastică a energiei electrice şi mai modestă a combustibililor, al căror impact a fost în mică măsură atenuat de ieftinirea fructelor şi legumelor.
La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea în trimestrul III, mărindu-se la 8,1% în septembrie 2025, de la 5,6% în iunie, în condiţiile creşterii substanţiale a dinamicii preţurilor pe segmentul serviciilor – până la un nivel de două cifre –, precum şi pe cel al alimentelor procesate, şi într-o mai mică măsură în cazul subcomponentei mărfurilor nealimentare, au remarcat membrii Consiliului.
În urma evaluărilor, s-a concluzionat că majorarea cotelor de TVA a fost transferată aproape integral asupra preţurilor de consum la finele trimestrului III, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelurilor crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Suplimentar, ascensiunea ratei anuale a inflaţiei de bază a continuat să fie alimentată de dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi de mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a cursului de schimb leu/euro, iar influenţe adiţionale au venit din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor, au convenit membrii Consiliului.
În discuţii, s-au făcut referiri la noua creştere, relativ mai pronunţată, înregistrată în trimestrul III de dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum, pe fondul costurilor mărite, dar mai cu seamă la saltul amplu consemnat în iulie-august de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor, ce s-a corectat în mică măsură în septembrie. S-a sesizat, totodată, că expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari s-au reajustat uşor în sens ascendent în octombrie, după ce au coborât mai evident sub limita de sus a intervalului ţintei în luna precedentă. Puterea de cumpărare a consumatorilor a fost însă considerabil afectată în primele două luni ale trimestrului III 2025 de ascensiunea ratei anuale a inflaţiei, au subliniat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a remarcat că rata anuală a inflaţiei s-a redus uşor în octombrie, la 9,76%, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate pe segmentele combustibili şi LFO au fost în mare parte contrabalansate de continuarea accelerării creşterii preţurilor energiei, pe fondul scumpirii gazelor naturale, iar rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut constantă, la 8,1%.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă creşterea cu 1,2% a activităţii economice în trimestrul II 2025, după stagnarea acesteia în trimestrul precedent, evoluţie ce implică o deschidere mai modestă a deficitului de cerere agregată în prima jumătate a anului curent comparativ cu cea anticipată în august.
Se reconfirmă, de asemenea, stoparea descreşterii avansului în termeni anuali al PIB şi menţinerea acestuia la 0,3 la sută în trimestrul II 2025, au constatat membrii Consiliului, observând că, în acest interval, consumul gospodăriilor populaţiei a înregistrat o creştere în raport cu perioada similară din 2024, după micul declin suferit în trimestrul I, în timp ce formarea brută de capital fix s-a comprimat uşor, iar variaţia stocurilor şi-a diminuat substanţial aportul pozitiv, astfel încât absorbţia internă şi-a accentuat scăderea de ritm.
În schimb, evoluţia exportului net şi-a redus considerabil impactul contracţionist, ca urmare a divergenţei conturate în trimestrul II 2025 între continuarea creşterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. S-a sesizat că, pe acest fond, deficitul balanţei comerciale s-a redus vizibil faţă de perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent a înregistrat la rândul său o scădere, dar mai modestă, în condiţiile deteriorării balanţei veniturilor primare.
Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate şi al nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei, evoluţie ce implică o adâncire ceva mai alertă a deficitului de cerere agregată în acest interval decât s-a previzionat anterior, de la un nivel totuşi mai modest, dar şi o creştere a dinamicii anuale a PIB.
În urma evaluării indicatorilor cu frecvenţă ridicată, s-a apreciat că, în trimestrul III 2025, creşterea dinamicii anuale a PIB a fost susţinută de formarea brută de capital fix, precum şi de evoluţia exportului net, în condiţiile în care variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a mărit decalajul pozitiv faţă de cea a importurilor în iulie-august, înregistrând o scădere relativ mai mică faţă de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial şi cel de cont curent şi-au accentuat contracţia în termeni anuali în primele două luni ale trimestrului III, astfel încât, pe ansamblul primelor opt luni ale anului, acestea şi-au încetinit considerabil creşterea în raport cu perioada similară din 2024, au remarcat membrii Consiliului.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au făcut referiri la tendinţa generală de detensionare a acesteia care s-a întrerupt în trimestrul II 2025, şi au reliefat caracterul mixt al evoluţiilor de pe piaţă din trimestrul III, precum şi al semnalelor privind perspectiva apropiată transmise de sondaje de specialitate. Astfel, s-a arătat că datele recente relevă noi descreşteri ale efectivul salariaţilor din economie în lunile iulie şi august, dar şi o mică scădere a ratei şomajului BIM pe ansamblul trimestrului III, după mărirea şi menţinerea acesteia la o valoare medie de 6,0 la sută în trimestrele I şi II 2025. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în luna octombrie după ce au slăbit accentuat în trimestrul III, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a redus uşor de la nivelul moderat crescut din precedentele trei luni.
În acelaşi timp, dinamica anuală a salariului brut nominal pe economie şi din sectorul privat şi-a prelungit scăderea în primele două luni ale trimestrului III, dar într-un ritm încetinit, iar cea a costului unitar nominal cu forţa de muncă din industrie s-a reamplificat în august, situându-se la niveluri încă ridicate din perspectiva inflaţiei, precum şi a competitivităţii externe, dat fiind şi palierul înalt, de două cifre, pe care acestea s-au plasat până spre mijlocul trimestrului II 2025, au susţinut membrii Consiliului.
Au fost exprimate din nou preocupări legate de dinamica viitoare a costurilor cu forţa de muncă, în contextul evoluţiei recente şi previzionate a inflaţiei şi a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi al decalajelor persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica în perspectivă presiunile asupra salariilor din mediul privat. Efecte contrare sunt însă de aşteptat să genereze pachetul de consolidare bugetară implementat deja, incluzând componenta politicii salariale şi a angajărilor în sectorul public, precum şi măsurile corective adiţionale şi incertitudinile asociate, de natură să afecteze cererea de consum, costurile/profiturile firmelor şi activitatea investiţională, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. Influenţe în acelaşi sens ar putea decurge şi din tensiunile comerciale globale, prioritar prin efectele exercitate asupra economiei mondiale şi a comerţului internaţional, precum şi din acordul comercial convenit între SUA şi UE, dar şi din recursul în creştere la angajaţi extracomunitari şi din extinderea digitalizării şi automatizării, au reiterat membrii Consiliului.
În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au accelerat întrucâtva scăderea în prima lună a trimestrului IV 2025, rămânând totuşi peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat s-au înscris la mijlocul lui octombrie şi s-au menţinut apoi pe o traiectorie pronunţat descendentă, atingând valori minime ale ultimelor 12 luni. Totodată, s-a observat că rata de schimb leu/euro a consemnat o creştere relativ abruptă în prima decadă a lunii octombrie, pe care şi-a corectat-o parţial ulterior, iar apoi a tins să se stabilizeze pe noul palier, în contextul revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar şi pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanţa implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate şi a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecţiei bugetare iniţiate în 2025, de natură să conducă şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent. Au fost evocate însă şi actualele conflicte geopolitice, precum şi tensiunile comerciale globale, cu potenţiale repercusiuni asupra volatilităţii de pe piaţa financiară internaţională şi asupra percepţiei de risc a investitorilor faţă de regiune, precum şi asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore.
În acelaşi timp s-a sesizat că noua scădere de ritm consemnată în septembrie de creditul acordat sectorului privat – la 7,5%, de la 8% în august – a fost antrenată aproape integral de segmentul societăţilor nefinanciare, în timp ce dinamica anuală a creditului în lei acordat populaţiei s-a redus doar uşor, în condiţiile în care descreşterea pe mai departe a variaţiei de două cifre a creditului pentru consum a fost acompaniată de menţinerea cvasi-constantă, la un maxim al ultimilor aproape trei ani, a ritmului împrumuturilor pentru locuinţe. Ponderea componentei în monedă naţională în creditul acordat sectorului privat şi-a prelungit astfel scăderea lentă, ajungând la 69,1% în septembrie, de la 69,3% în august.
