Noul preşedinte al Consiliului superior al Magistraturii, Gheorghe-Liviu Odagiu, al cărui mandat de un an începe în 7 ianuarie 2026, afirmă că o justiţie independentă „este un drept al cetăţeanului, şi nu privilegiu al magistratului”. Tocmai în virtutea acestui drept, consideră magistratul, procurorii şi judecătorii îşi exercită atribuţiile fără influenţe din partea clasei politice, a presei sau a oricăror alte persoane. „Realităţile sociale şi politice din societatea actuală conduc la provocări suplimentare pentru autoritatea judecătorească, cu potenţial de a genera dificultăţi în activitatea sistemului judiciar sau chiar de a afecta grav funcţionarea acestuia, iar anul 2026 nu va duce lipsă de acestea”, atenţionează magistratul.
„Independenţa justiţiei este un principiu fundamental al statului de drept şi este un drept al cetăţeanului, nu un privilegiu al magistratului. Tocmai în virtutea acestui drept, judecătorii şi procurorii îşi exercită atribuţiile fără influenţe din partea clasei politice, a presei sau a oricăror alte persoane, ci doar în baza legii şi a probelor administrate în cauză”, afirmă Liviu Odagiu în proiectul de candidatură la şefia CSM.
În acelaşi document, magistratul susţine că, pentru ca justiţia să fie făcută cu adevărat, judecătorii trebuie „să fie liberi” să ia decizii, chiar dacă acestea nu sunt populare sau nu sunt cele dorite de alţi actori sociali. La fel, adaugă magistratul, procurorii trebuie să poată investiga şi decide „fără presiuni”, indiferent cine este implicat într-un dosar.
„Doar o justiţie independentă poate garanta aplicarea legii în mod egal pentru toţi cetăţenii, soluţionarea corectă a conflictelor, exclusiv pe baza probelor şi a legii, protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecăruia cu consecinţa încrederii publicului în actul de justiţie. Independenţa justiţiei este o garanţie a statului de drept şi o condiţie esenţială pentru o societate corectă. Într-o democraţie autentică, independenţa justiţiei este un beneficiu pentru fiecare cetăţean”, susţine magistratul.
În opinia noului şef al CSM, realităţile sociale şi politice din societatea actuală conduc la „provocări suplimentare” pentru autoritatea judecătorească, „cu potenţial de a genera dificultăţi în activitatea sistemului judiciar sau chiar de a afecta grav funcţionarea acestuia”, iar anul 2026 „nu va duce lipsă” de acestea.
„Pentru surmontarea vulnerabilităţilor şi corectarea deficienţelor sistemului judiciar este necesară o abordare managerială participativă, cu includerea şi responsabilizarea ambelor secţii, odată cu folosirea cu maximum de eficienţă a resurselor umane de la nivelul autorităţii judecătoreşti cu scopul de a rămâne un argument de performanţă. Responsabilizarea întregului corp judiciar şi asigurarea unui climat bazat pe corectitudine, imparţialitate, respect şi bună credinţă pot contribui, în mod real şi decisiv, la îmbunătăţirea activităţii în ansamblu, la asigurarea unui act de justiţie eficient şi de calitate şi la îmbunătăţirea imaginii justiţiei”, afirmă judecătorul.
Acesta consideră că asigurarea „unui statut corespunzător” pentru judecători şi procurori înseamnă „un cadru normativ consolidat” în care magistraţii să-şi îndeplinească îndatoririle „fără niciun fel de ingerinţe” în activitatea lor şi implică respectarea acestui statut „nu doar de către magistraţii înşişi, ci şi de către celelalte puteri în stat şi de către societate în ansamblul său”.
„Verdictul justiţiei poate să fie uşurare sau consolare, după cum poate fi o rană sau o discriminare. În modul său de a administra justiţia, magistratul este un căutător pe drumul respectării demnităţii oricărei persoane asumându-şi o privire de bunătate, aproape milostivă, care să uşureze găsirea adevărului la modul cel mai autentic”, mai afirmă noul şef al CSM.
