O ceată de 12 feciori de la Colegiul Naţional „Radu Negru”, unde a învăţat preşedintele Nicuşor Dan, va fi prezentă la expoziţia „Colindătorii” de la Art Safari, proiect dedicat unei practici străvechi înscrisă în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii UNESCO.
Vernisajul are loc joi, 4 decembrie, ora 18:00, la Palatul Dacia-România (str. Lipscani nr. 18-20).
Doi artişti care au trăit experienţa colindatului în ceată în două regiuni emblematice – una renumită pentru aura de mister ce alimentează încă numeroase legende (Ţinutul Momârlanilor, Hunedoara), cealaltă – celebră pentru cetele de colindători atestate documentar încă din secolul al XVIII-lea (Ţara Făgăraşului, Braşov) – readuc în contemporaneitate una dintre cele mai arhaice forme de colindat.
Expoziţia explorează ritualul colindatului în ceată bărbătească din perspectivă antropologică, vizuală şi simbolică, punând în dialog tradiţia vie şi expresiile contemporane ale acesteia. Prin abordări complementare, redeschide discuţia despre vitalitatea unui ritual străvechi, despre rolul lui în definirea identităţilor locale şi a memoriei culturale.
Colinda este o urare intonată vocal, cu caracter festiv, de prevedere şi asigurare a viitorului, de comunicare şi împăcare cu sufletele morţilor, de invocare a unor reprezentări totemice. Ritualul se desfăşoară cu precădere în spaţii de trecere – la fereastră, la poartă sau în pragul casei – şi are loc noaptea, timp considerat sacru, asociat morţii şi renaşterii, interval specific iniţierii. Parcurgerea uliţelor satului devine un traseu cu semnificaţie magică, adevărat brâu protector cu rol apotropaic, ce cuprinde întreaga comunitate. Prezenţa măştilor, a muzicanţilor şi a jocului amplifică dimensiunea ritualică, având rol augural. Colinda, ca formă de cântec–urare, se repetă la fiecare casă, întărind puterea performativă a cuvântului prin împlinirea mesajului. Zurgălăii, tălăngile şi clopoţeii au funcţie de semnalizare şi, prin ritm, contribuie la restabilirea ordinii după haosul generat de agonia şi moartea simbolică a Anului Vechi.
Spre deosebire de cântecele de stea, care evocă teme religioase cu laitmotivul Naşterii Mântuitorului, colindele abordează teme cosmologice, alegorice şi mitice: geneza lumii, vânători fantastice, ceremonialuri ale nunţii, dispute vegetale, iubire şi moarte, uneori chiar sfârşitul lumii. Deşi creştinismul a influenţat unele texte, miezul colindelor păstrează structuri precreştine, relicve ale ritualurilor solare şi agrare. Ceata are o atmosferă exuberantă, ludică, amintind de veselia Saturnaliilor şi de sărbătorile dionisiace legate de moarte şi renaştere, menţinând sincretismul originar dintre cuvânt, muzică şi dans.
Artist vizual, manager cultural şi galerist, Mircea Modreanu a absolvit Facultatea de Arte Plastice a UAD Cluj, continuând studiile masterale la UNArte Bucureşti (Grafică). În 2015 a fondat un ONG, marcând debutul său ca organizator de proiecte culturale. Din 2018 coordonează E T A J artist-run space, unde a realizat peste 200 de expoziţii. În timpul pandemiei, a iniţiat seria de interviuri filmate ETAJ TV, iar Revista E T A J a apărut ca platformă dedicată promovării artei contemporane. Din 2021 reprezintă scena artist-run din România la târguri internaţionale de artă precum Aarhus, Stockholm, Budapesta, Madrid, Milano, Los Angeles, Ciudad de Mexico.
În expoziţia „Colindătorii”, artistul tematizează colindatul piţărăilor din Valea Jiului, prin prisma apartenenţei sale la comunitatea momârlanilor şi a evocării obiceiului la care a participat în adolescenţă. Grupaţi în jurul „steagurilor” (prăjini decorate cu clopoţei, năframe colorate, ciucuri de lână, mărgele, flori), reprezentări arhaice ale coloanei cerului, piţărăii sunt prezenţi în expoziţie prin duhul măştilor simbolice, realizate de artist după fizionomiile bărbaţilor din neam. Cercetarea vizuală şi antropologică interferează puternic cu lumea utopică a copilăriei, evidenţiind identităţi individuale şi colective care se activează în preajma sărbătorilor de iarnă.
Artist vizual şi autor de film non-ficţional, Valentin Fogoroş explorează relaţia dintre imagine, memorie şi construcţia identităţii. Formarea sa internaţională şi premiile obţinute la TIFF şi Astra Film se reflectă într-o abordare ce articulează observaţia etnografică printr-un limbaj cinematografic riguros. Originar din Ţara Făgăraşului, dar cu o biografie transnaţională (copilărie şi studii în SUA şi Marea Britanie), artistul trăieşte întoarcerea în România ca proces de reconectare ritualică şi afectivă. Integrarea în Ceata de Feciori funcţionează atât ca metodă de cercetare participativă, cât şi ca mecanism de reînscriere simbolică în comunitatea de provenienţă.
Pe parcursul a cinci ierni, artistul a documentat din interior desfăşurarea ritualului: pregătirile, îmbrăcarea ceremonială, itinerarele şi dinamica relaţiilor comunitare. Camera devine un instrument de analiză socială, relevând negocierile continue dintre tradiţie şi schimbările contemporane: infrastructura rurală, migraţia, tehnologiile digitale. Documentarea include şi perioada pandemiei, când ritualul a suferit o întrerupere fără precedent, oferind un studiu de caz asupra rezilienţei comunitare. Filmul său propune o lectură a colindatului în ceată bărbătească drept indicator al transformărilor socio-culturale din Ţara Făgăraşului, situat între conservare, adaptare şi resemnificare în context global.
Ca punct de intersecţie între cele două lumi, Mircea Modreanu a creat o lucrare inspirată de vâstra Cetei din Mândra, Ţara Făgăraşului, supradimensionată şi reinterpretată în cheie contemporană. Vâstra este un ornament aplicat pe căciulă ce atestă statutul feciorului pe durata confreriei, având un rol estetic, simbolic şi de identificare în cadrul ritualului de colindat.
Colindatul în ceată bărbătească din România şi Republica Moldova a fost înscris în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii UNESCO în decembrie 2013.
