Preşedintele sud-coreean Lee Jae-myung a declarat miercuri că datorează scuze Coreei de Nord pentru ordinul dat de predecesorul său de a trimite drone şi fluturaşi de propagandă peste graniţă, relatează AFP.
„Cred că ar trebui să-mi cer scuze, dar ezit să o spun cu voce tare”, a declarat el într-o conferinţă de presă care a marcat un an de la impunerea, pentru scurt timp, a legii marţiale de către fostul preşedinte Yoon Suk-yeol, demis între timp şi judecat. „Dacă o fac, mă tem că acest lucru ar putea fi folosit ca argument în bătălii ideologice sau pentru a mă acuza că sunt partizan al Nordului”, a adăugat Lee Jae-myung.
Preşedintele sud-coreean s-a referit la acuzaţiile potrivit cărora Yoon Suk-yeol ar fi ordonat armatei să trimită drone deasupra Phenianului şi să arunce fluturaşi ostili Coreei de Nord, cu scopul de a provoca o reacţie militară. O reacţie din partea Phenianului ar fi putut legitima proclamarea legii marţiale de către Yoon Suk-yeol, oferindu-i pretextul unei urgenţe naţionale.
La 3 decembrie 2024, într-un discurs surprinzător la televiziune, Yoon Suk-yeol a şocat sud-coreenii proclamând legea marţială, descriind o ţară paralizată de opoziţia de stânga şi infiltrată de forţe comuniste pro-nord-coreene. El a trimis armata să preia controlul asupra Adunării Naţionale, dar un număr suficient de deputaţi au reuşit să se strecoare în hemiciclu şi să voteze în unanimitate abrogarea stării de urgenţă, în timp ce mii de manifestanţi s-au adunat spontan în faţa clădirii pentru a-şi striga indignarea.
Yoon Suk-yeol şi alte persoane „au conspirat pentru a crea condiţiile necesare declarării legii marţiale de urgenţă, crescând astfel riscul unui conflict armat intercoreean şi prejudiciind interesele militare publice”, a fost concluzia la care a ajuns parchetul sud-coreean.
„CRIZĂ FĂRĂ PRECEDENT”
Problemele judiciare lui Yoon, aflat în arest preventiv şi vizat de o multitudine de proceduri penale, au contribuit, de asemenea, la consolidarea imaginii sale de martir în rândul extremei drepte. Procesul liderului destituit este încă în curs, pentru insurecţie şi alte infracţiuni legate de declararea legii marţiale. El riscă pedeapsa cu moartea.
Soţia sa este, de asemenea, încarcerată, acuzată de corupţie, manipularea pieţei bursiere şi primirea de cadouri de lux în valoare de peste 50.000 de dolari. Este pentru prima dată în istoria politică tumultoasă a Coreei de Sud când un fost preşedinte şi o fostă primă-doamnă se află amândoi în închisoare.
Noul preşedinte sud-coreean Lee Jae-myung a declarat miercuri că ţara sa a depăşit „o criză fără precedent” pentru democraţie, la exact un an de la proclamarea efemeră a legii marţiale de către preşedintele destituit Yoon Suk Yeol. După această primă încercare de a impune legea marţială în peste 40 de ani, ţara rămâne polarizată şi se confruntă cu o încetinire economică, cu ameninţarea persistentă a Coreei de Nord şi cu îmbătrânirea populaţiei. Preşedintele de centru-stânga Lee Jae Myung, care i-a succedat lui Yoon după destituirea acestuia în aprilie, a declarat că sud-coreenii au „depăşit o criză fără precedent în istoria mondială pentru democraţia pe timp de pace”. Adresându-se presei străine, el a lăudat avantajele „K-democracy”, sau democraţia coreeană, care a reuşit să-l destituie pe Yoon. El a recunoscut însă că ţara rămâne profund polarizată.
Aproape douăzeci de persoane apropiate lui Yoon, printre care fostul şef al serviciilor secrete naţionale şi ministrul de interne, sunt de asemenea urmărite penal pentru insurecţie. Toate audierile legate de declararea legii marţiale ar urma să se încheie cel târziu în februarie 2026.
SEULUL NU VREA SĂ IA PARTEA NIMĂNUI ÎN CONFLICTUL DINTRE CHINA ŞI JAPONIA
Lee Jae-myung a afirmat, de asemenea, că Seulul nu ar trebui să ia partea Japoniei sau a Chinei, în contextul în care relaţiile dintre cele două ţări sunt tensionate pe tema Taiwanului. „Japonia şi China sunt în conflict, iar a lua partea uneia dintre ele nu face decât să agraveze tensiunile”, a estimat Lee Jae-myung. „Abordarea ideală constă în coexistenţă, respect reciproc şi cooperare pe cât posibil”, a arătat el, calificând Asia de Nord-Est drept „o regiune foarte periculoasă din punct de vedere al securităţii militare”.
Relaţiile dintre Beijing şi Tokyo s-au tensionat de când noul prim-ministru japonez, Sanae Takaichi, a sugerat luna trecută că ţara sa ar putea interveni militar în cazul unui atac chinez asupra Taiwanului. China revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său şi nu exclude recurgerea la forţă pentru a recuceri insula democratică. Beijingul, furios din cauza declaraţiilor lui Sanae Takaichi, a recomandat cetăţenilor săi să evite să meargă în Japonia, a convocat ambasadorul acestei ţări şi a anulat vineri concertul unei cântăreţe japoneze la Shanghai.
Cel mai recent incident a avut loc chiar marţi, când paza de coastă japoneză a afirmat că două nave chineze au intrat în apele teritoriale japoneze din jurul insulelor Senkaku, în Marea Chinei de Est, marţi dimineaţa devreme. Aceste insule nelocuite, numite Senkaku de Tokyo – care le administrează – şi Diaoyu de Beijing, sunt un punct de tensiune constant, cele două ţări revendicând suveranitatea asupra acestui teritoriu care prezintă un interes atât economic, cât şi strategic.
