Comisia Europeană a prezentat miercuri statelor membre ale UE două opţiuni pentru a acorda Ucrainei 90 de miliarde de euro în următorii doi ani: utilizarea activelor ruseşti îngheţate sau împrumuturi financiare de pe pieţele internaţionale.
Comisia Europeană a precizat că preferă un „împrumut de reparaţii” care să utilizeze activele statului rus îngheţate în Europa. Însă Belgia, care deţine cea mai mare parte a acestor active, şi-a exprimat o serie de îngrijorări care, potrivit acesteia, nu au fost abordate în mod satisfăcător în propunerile făcute de executivul european, scrie Reuters.
„Propunem să acoperim două treimi din nevoile de finanţare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Este vorba de 90 de miliarde de euro. Restul va fi acoperit de partenerii internaţionali”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Deoarece presiunea este singurul limbaj la care Kremlinul răspunde, putem să o intensificăm”, a menţionat ea. „Trebuie să creştem preţul pentru agresiunea (lui Vladimir) Putin, iar propunerea de astăzi ne oferă mijloacele pentru a face acest lucru”, a punctat ea, citată de Reuters.
Von der Leyen a spus că propunerea ia în considerare aproape toate preocupările ridicate de Belgia, a cărei instituţie financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles, este principalul deţinător al activelor ruse. Propunerea ar acoperi acum şi alte instituţii financiare din UE care deţin astfel de active, a arătat von der Leyen.
Rusia a avertizat UE şi Belgia să nu utilizeze activele sale, afirmând că acest lucru ar constitui un furt. Comisia susţine că acest plan nu echivalează cu o confiscare, deoarece banii ar fi sub formă de împrumut – deşi Ucraina ar trebui să-l ramburseze numai dacă Rusia plăteşte despăgubiri.
Complexitatea schemei a crescut după ce un plan în 28 de puncte susţinut de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina a propus ca o parte din active să fie utilizate într-un vehicul de investiţii comun americano-rus. Dar von der Leyen a dat asigurări că l-a informat pe secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, despre planul său de a merge mai departe cu „împrumutul pentru reparaţii” şi că această propunere a fost „primită pozitiv”.
Comisia a precizat că UE va putea continua cu acest plan dacă 15 dintre cele 27 de ţări membre, reprezentând cel puţin 65 % din populaţia UE, vor vota în favoarea acestuia.
Cealaltă opţiune – împrumuturi din bugetul UE – ar necesita unanimitatea ţărilor UE, un obstacol potenţial dificil de depăşit, având în vedere că guvernul Ungariei, favorabil Rusiei, s-a opus finanţării anterioare a Ucrainei.
BELGIA SOLICITĂ GARANŢII DIN PARTEA PARTENERILOR UE
Cu câteva ore înainte ca Comisia să prezinte propunerile sale juridice detaliate, ministrul belgian de externe, Maxime Prevot, a declarat că acestea nu îndeplinesc cerinţele Belgiei.
„Avem sentimentul frustrant de a nu fi fost ascultaţi. Preocupările noastre sunt minimalizate”, a declarat Prevot presei la o reuniune a miniştrilor de externe din NATO care se desfăşoară la Bruxelles.
„Textele pe care Comisia le va prezenta astăzi nu răspund în mod satisfăcător preocupărilor noastre”, a declarat ministrul belgian
Belgia a cerut ca alte ţări din UE să garanteze acoperirea tuturor costurilor juridice generate de eventualele procese intentate de Rusia împotriva folosirii activelor ei. De asemenea, Belgia doreşte ca acestea să garanteze că vor contribui la furnizarea rapidă a fondurilor necesare pentru a rambursa Rusia, în cazul în care o instanţă ar decide că Moscova trebuie să fie despăgubită.
În al treilea rând, Belgia a cerut ca şi alte ţări care deţin active ruseşti îngheţate să pună aceste fonduri la dispoziţia Ucrainei.
Prevot a declarat că cerinţele Belgiei „nu sunt imposibil de rezolvat”, dar a afirmat că până în prezent a existat o lipsă de solidaritate din partea celorlalte ţări.
