Ada Solomon, recunoscută pentru o carieră de peste 25 de ani în cinematografie, în care filmele pe care le-a produs sau coproducţiile internaţionale cu peste 15 ţări la care a lucrat au obţinut numeroase premii importante, a fost aleasă preşedintă a consiliul de administraţie al Academiei Europene de Film, în urma voturilor exprimate de cei peste 5.400 de profesionişti din cinematografie membri ai Academiei. Producătoarea olandeză Leontine Petit şi producătorul francez Matthieu Darras au fost aleşi vicepreşedinţi. Mandatul de doi ani va începe la 1 ianuarie 2026.
Preşedinta Academiei Europene de Film este Juliette Binoche.
Prin numirea Adei Solomon în această funcţie, România este reprezentată acum la cel mai înalt nivel al cinematografiei europene.
Ada Solomon a ocupat timp de 6 ani funcţia de vicepreşedintă, colaborând cu preşedintele Mike Downey, care îşi încheie mandatul, şi a fost anterior membru titular al consiliului. Ada este membră a Academiei Europene de Film din 2011 şi prima româncă care ocupă o funcţie în board-ul Academiei Europene de Film.
„În calitate de membră a consiliului Academiei Europene de Film de zece ani, mi-am asumat responsabilitatea de a promova excelenţa în realizarea de filme în toată diversitatea vocilor cinematografice europene, dar şi de a pune în lumina reflectoarelor teritoriile mai mici, formele de cinema subreprezentate, care sunt mai puţin vizibile. Este o perioadă de schimbare şi sunt gata să accept provocarea, ştiind că sunt susţinută de echipa executivă extraordinară a Academiei şi de oamenii minunaţi din consiliul Academiei Europene de Film, în special de noii vicepreşedinţi aleşi: Leontine Petit şi Matthieu Darras”, a declarat producătoarea Ada Solomon.
Distinsă cu Premiul Academiei Europene de Film pentru contribuţia la dezvoltarea coproducţiilor europene – Prix Eurimages (Berlin, 2013), Premiul Central European Initiative (Trieste, 2018), Underground Spirit of Europe (Palić, 2021) şi Premiul de Excelenţă al Asociaţiei Producătorilor Cehi APA (Jihlava, 2022), Ada Solomon este şi deţinătoarea a 9 trofee Gopo pentru Cel mai bun film.
Este membră a board-ului European Producers Club, membră fondatoare a Alianţei Producătorilor de Film din România, iniţiatoare a programului Pop-Up Residencies, expert extern al Programului MEDIA – Europa Creativă şi a fost timp de 8 ani preşedintă executivă a reţelei European Women in Audiovisual (EWA Network). În 2023 a fost inclusă de prestigioasa revistă The Hollywood Reporter în topul celor mai influente 40 de femei producătoare din cinematografia mondială. În România, pe lângă activitatea de producţie cinematografică, a fondat Festivalul de film NexT, dedicat memoriei cineaştilor Cristian Nemescu şi Andrei Toncu şi a contribuit la crearea lanţului de mini-plexuri CinePlex împreună cu Tudor Giurgiu.
Contribuţia sa remarcabilă la patrimoniul cinematografiei româneşti şi internaţionale include aproape 100 de filme de ficţiune şi documentare, lungmetraje şi scurtmetraje apreciate în festivaluri internaţionale şi distribuite în peste 50 de teritorii din întreaga lume.
Ada Solomon, prima producătoare care a adus României Ursul de Aur şi premiul FIPRESCI la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, a lucrat cu numeroşi regizori precum Cristian Nemescu, Călin-Peter Netzer, Radu Jude, Ivana Mladenović, Alexandru Solomon, Răzvan Rădulescu, Tomasz Wasilewski, Hana Jusić, Drago Sholev, şi a sprijinit debuturile unor regizori precum Marta Bergman, Olga Lucovnicova, Emilie Blichfeldt, Chiara Malta, Federico Bondi, Adriano Valerio, Anamaria Comănescu şi Paul Negoescu.
În 2025, filmul „Sorella di Clausura” (regia Ivana Mladenović) produs de Ada Solomon prin compania microFILM a fost prezentat cu succes în festivaluri internaţionale de film importante precum Locarno (Premiul Criticii Independente pentru cea mai bună interpretare), Sarajevo (Inima Oraşului Sarajevo pentru Cel Mai Bun Regizor), Gijon (Menţiune Specială a Juriului), Author Film Festival Belgrad (Cel Mai Bun Film).
Printre cele mai cunoscute titluri la realizarea cărora a contribuit se numără: „Anul Nou care n-a fost” (Bogdan Mureşanu – Cel mai bun film al secţiunii Orizzonti la Festivalul de Film de la Veneţia şi nominalizare EFA Discovery 2024), „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (Radu Jude, 2023 – Premiul Juriului Special la Locarno), „Babardeală cu bucluc” (Radu Jude, 2021 – Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin), „Poziţia copilului” (Călin Netzer, 2013 – Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin) şi Toni Erdmann (Maren Ade, 2016) – Cel Mai Bun Film European la Premiile Academiei Europene de Film şi nominalizat la Premiile Oscar în categoria Cel Mai Bun Film Străin.
Printre proiectele internaţionale de succes la care a contribuit în calitate de line producer se numără „Callas Forever” (Franco Zeffirelli), filmele pentru copii „Tom Sawyer & Huck Finn” (Hermine Huntgeburth), succesul de box-office german „Cei 3??? – Ordinul Dragonului” (Tim Dunschede).
Academia Europeană de Film a fost fondată în 1989 sub numele de European Cinema Society de regizorul suedez Ingmar Bergman, împreună cu alţi 40 de cineaşti din toată Europa, printre care Bernardo Bertolucci, Federico Fellini, Claude Chabrol, Dušan Makavejev, István Szabó şi Wim Wenders, cu scopul de a promova interesele industriei cinematografice europene.
Wim Wenders (1996-2020), Agnieszka Holland (2020-2024) şi Juliette Binoche (2024- ) au urmat paşii lui Bergman în calitate de preşedinţi ai Academiei.
Lista completă a membrilor board-ului este disponibilă pe site-ului oficial al Academiei Europene de Film.
