Medicul Gabriel Gorun, legist la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) ”Mina Minovici”, afirmă că tehnologia, nu doar în România, ci la nivel mondial, nu ţine pasul cu substanţele etnobotanice nou apărute. ”Din cele cam 1.300 de substanţe care sunt recunoscute, circulând pe piaţa etnobotanicelor, din punctul de vedere al studiilor există cam 200 identificate, iar aparatele moderne pot pune în evidenţă cu foarte mare dificultate până în 50 dintre acestea”, a explicat el.
”În momentul de faţă, din cele cam 1.300 de substanţe care sunt recunoscute ca circulând pe piaţa etnobotanicelor, din punctul de vedere al studiilor există cam 200 identificate, iar aparatele moderne pot pune în evidenţă cu foarte mare dificultate până în 50 dintre acestea. Aşadar, din punctul de vedere al luptei antidrog în posibilitatea de a-i evidenţia aceste substanţe, lupta este asimetrică, suntem cu mult în spatele celor care produc aceste substanţe”, a declarat, vineri seară, în emisiunea Medika Antidrog de la , medicul legist Gabriel Gorun, de la INML.
Specialistul a explicat că există chimişti care, prin modificarea unei singure molecule dintr-o substanţă cu efect stupefiant, pot face ca acea aparatura folosită în cabinetele de medicină legală să întâmpine dificultăţi în a stabili efectele, concentraţiile şi dozele potenţial letale ale unei astfel de substanţe.
”Aceste substanţe noi psihoactive sunt create de chimişti, de designer-chimişti, fiecare dintre ei tentând a mai modifica o moleculă care s-a dovedit să fie cu efecte psihoactive, astfel încât apariţia unei substanţe este dificil de a fi monitorizată aşa cum este normal toxicologic pe toate etapele ei, care sunt dozele, care sunt efectele, care sunt dozele cu potenţial letal, care sunt concentraţiile de efect, ca să spun aşa, şi toate acestea implică studii şi, în primul rând, ai nevoie să identifici substanţa pe care nu o cunoşti, până la crearea ei de către un designer, nimeni nu a ştiut că există acea substanţă”, a explicat medicul.
