Statele Unite îşi vor reafirma dominaţia în emisfera vestică, îşi vor consolida puterea militară în Indo-Pacific şi, posibil, îşi vor reevalua relaţia cu Europa, a declarat vineri preşedintele Donald Trump într-un document strategic cuprinzător care urmăreşte să redefiniească rolul ţării în lume, potrivit Reuters.
Strategia de securitate naţională, publicată peste noapte, descrie viziunea lui Trump ca fiind una de „realism flexibil” şi susţine că SUA ar trebui să reînvie Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care declara emisfera vestică drept zona de influenţă a Washingtonului. De asemenea, strategia avertizează că Europa se confruntă cu „dispariţia civilizaţiei” şi trebuie să-şi schimbe cursul.
Documentul este cea mai recentă şi mai clară expresie a dorinţei lui Trump de a zgudui ordinea postbelică condusă de Statele Unite şi construită pe o reţea de alianţe şi grupuri multilaterale, şi de a o redefini prin prisma principiului său „America First”.
„Politica externă a preşedintelui Trump este pragmatică fără a fi „pragmatistă”, realistă fără a fi „realistă”, principială fără a fi „idealistă”, puternică fără a fi „agresivă” şi reţinută fără a fi „pacifistă”, se arată în documentul de 29 de pagini. „Ea este motivată mai presus de toate de ceea ce funcţionează pentru America”.
Documentul, care este publicat de fiecare nouă administraţie şi ghidează activitatea multor agenţii guvernamentale, afirmă că Trump va „restabili supremaţia americană” în emisfera vestică şi va plasa regiunea în fruntea priorităţilor de politică externă ale administraţiei.
„Acest «corolar Trump» la Doctrina Monroe este o restaurare potenţială şi de bun simţ a puterii şi priorităţilor americane, în concordanţă cu interesele de securitate ale Statelor Unite”, se arată în document, sugerând că ampla consolidare militară a SUA în regiune nu este temporară.
De la preluarea mandatului în ianuarie, criticii au afirmat că retorica lui Trump evocă imperialismul modern în emisfera vestică. El a vorbit la început, în termeni vagi, despre recucerirea Canalului Panama şi anexarea Groenlandei şi Canadei.
Mai recent, prezenţa militară crescândă a SUA în Caraibe şi ameninţările cu atacuri terestre în Venezuela şi în alte ţări în care operează cartelurile de droguri au sporit îngrijorările într-o regiune în care Washingtonul are o istorie tulbure de intervenţii militare.
Statele Unite au trimis peste 10.000 de soldaţi în Caraibe, împreună cu un portavion, nave de război şi avioane de vânătoare.
„Noua Strategie de Securitate Naţională subliniază destul de clar că nu vom reveni la situaţia anterioară”, a declarat Jason Marczak, analist senior pentru America Latină în cadrul grupului de reflecţie Atlantic Council din Washington.
Documentul face referire şi la influenţa economică crescândă a Chinei în America Latină, care a constituit o preocupare pentru succesivele administraţii americane, precum şi la obiectivul de a contracara acest fenomen.
În Asia, potrivit documentului, Trump urmăreşte să descurajeze conflictul cu China privind Taiwanul şi Marea Chinei de Sud prin consolidarea puterii militare a SUA şi a aliaţilor săi.
„Descurajarea unui conflict privind Taiwanul, în mod ideal prin menţinerea superiorităţii militare, este o prioritate”, se arată în document.
Această problemă a fost un factor de tensiune în relaţiile dintre SUA şi China de ani de zile.
Însă Trump are un istoric de măsuri neconvenţionale în politica externă, ceea ce face dificil de prevăzut cum această formalizare a temelor de securitate naţională s-ar putea traduce în acţiuni concrete, mai scrie Reuters.
Europa riscă “dispariţia civilizaţiei”
În document, administraţia a adoptat o poziţie severă faţă de aliaţii săi tradiţionali din Europa, avertizând că continentul se confruntă cu „dispariţia civilizaţiei” şi trebuie să-şi schimbe cursul dacă doreşte să rămână un aliat de încredere pentru Statele Unite.
Documentul este cel mai recent dintr-o serie de declaraţii ale oficialilor americani care au răsturnat ipotezele postbelice privind relaţia strânsă a Europei cu cel mai puternic aliat al său, Statele Unite.
„Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel mult câteva decenii, anumiţi membri ai NATO să devină în majoritate neeuropeni”, se arată în document.
Unii comentatori europeni au afirmat că documentul reflectă punctele de vedere ale partidelor politice europene de extremă dreapta, care au crescut până au devenit principala opoziţie la guvernele din Germania, Franţa şi alte aliaţi tradiţionali ai Statelor Unite.
Administraţia Trump, se arată în document, doreşte să restabilească „identitatea occidentală” în Europa. Acest lucru survine în contextul în care Trump a folosit o retorică din ce în ce mai rasistă împotriva imigranţilor de culoare din Statele Unite.
Politicienii şi oficialii europeni s-au arătat indignaţi de tonul adoptat de Washington, dar, în timp ce se grăbesc să-şi reconstruiască armatele neglijate pentru a face faţă unei ameninţări percepute din partea Rusiei, ei continuă să se bazeze în mare măsură pe sprijinul militar al SUA.
Documentul afirma că era în interesul strategic al Statelor Unite să negocieze o soluţie rapidă în Ucraina şi să restabilească „stabilitatea strategică” cu Rusia.
Trump are o istorie de comentarii pozitive şi admirative la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin, care au stârnit de mult timp critici că ar fi „blând cu Rusia”.
Reuters a relatat vineri că Washingtonul doreşte ca Europa să preia majoritatea capacităţilor de apărare convenţionale ale NATO, de la informaţii la rachete, un termen limită strâns care li s-a părut nerealist unor oficiali europeni.
Evaluând poziţia regiunilor lumii în agenda lui Trump, Brad Bowman, expert la think-tank-ul Foundation for Defense of Democracies din Washington, a scris pe X: „Câştigătorii în competiţia pentru timp, resurse şi atenţie? Emisfera vestică şi poate Pacificul. Pierzătorii? Europa. De stabilit? Orientul Mijlociu. Africa? Mult noroc…”.
