Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a purtat vineri discuţii cu trimisul american John Coale, însărcinat de preşedintele Donald Trump să negocieze eliberarea deţinuţilor politici din Belarus, şi a declarat că întâlnirea lor ar putea contribui la rezolvarea anumitor probleme, relatează Reuters.
Un scurt videoclip publicat de un canal Telegram legat de administraţia Lukaşenko l-a arătat salutându-l pe Coale cu o strângere de mână şi o scurtă îmbrăţişare şi felicitându-l pentru numirea sa, luna trecută, în funcţia de trimis special al lui Trump.
„În prezent, eşti cel mai înalt oficial pe care îl avem în Belarus. Spune-i lui Trump că trebuie să facem ceva în această privinţă. Şi o vom face”, a spus Lukaşenko, folosind o formă familiară de adresare, în timp ce Coale asculta traducerea.
Agenţia de ştiri de stat Belta l-a citat pe Lukaşenko spunând: „Se spune că Trump iubeşte să fie linguşit. Dar eu nu o fac din dorinţa de a-l linguşi. Vreau să spun că îmi plac foarte mult acţiunile sale din ultima perioadă”. El a adăugat: „Avem multe întrebări. Lumea se schimbă foarte repede şi apar noi probleme pe care trebuie să le discutăm. Şi poate chiar să le rezolvăm pe unele dintre ele”.
Trump l-a îndemnat pe Lukaşenko, un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, să elibereze până la 1.400 de persoane pe care Trump le-a numit „ostatici”.
Când Coale a vizitat ultima dată Belarusul, în septembrie, l-a convins pe Lukaşenko să elibereze 52 de persoane, dintre care 40 erau deţinuţi politici, potrivit grupului pentru drepturile omului Viasna. Una dintre aceste persoane a fost trimisă înapoi în închisoare după ce a refuzat să fie expulzată.
În schimb, Statele Unite au ridicat sancţiunile împotriva companiei aeriene de stat din Belarus.
Însă, de atunci, Viasna a desemnat 167 de noi persoane ca deţinuţi politici. Opoziţia belarusă din exil îl acuză pe Lukaşenko că operează o „uşă rotativă”, înlocuind vechii deţinuţi cu alţii noi.
Până când Trump a început să reia dialogul cu Lukaşenko în acest an, guvernele occidentale l-au tratat mult timp pe liderul din Belarus, cel mai vechi aflat la putere în Europa, ca pe un paria, strangulându-i economia cu sancţiuni pentru a-l pedepsi pentru încălcări ale drepturilor omului şi pentru sprijinirea războiului Rusiei în Ucraina.
Lukaşenko a permis Rusiei să folosească Belarusul ca rampă de lansare pentru invazia asupra Ucrainei din februarie 2022 şi, ulterior, a acceptat să găzduiască rachete nucleare tactice ruseşti.
Acum, analiştii politici consideră că veteranul lider autoritar încearcă să se împace cu Occidentul pentru a-şi atenua izolarea şi a determina Washingtonul să ridice sancţiunile rămase.
Lukaşenko a declarat la 31 octombrie că este pregătit pentru o „înţelegere importantă” cu Statele Unite, atât timp cât interesele Belarusului sunt luate în considerare. Însă el a pus anterior sub semnul întrebării motivul pentru care ar trebui să elibereze persoane pe care le consideră oponenţi ai statului şi care ar putea „declara din nou război” împotriva sa.
Printre cei mai proeminenţi deţinuţi se numără Ales Bialiatski, câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace în 2022, şi Maria Kalesnikava, liderul protestelor de masă care au fost înăbuşite de forţele de securitate ale lui Lukaşenko după alegerile contestate din 2020.
Oficialii americani au declarat pentru Reuters că implicarea administraţiei Trump într-un dialog cu Belarusul face parte dintr-o strategie pe termen lung şi mai amplă de a scoate Minskul de pe orbita geopolitică a Moscovei, chiar dacă doar marginal. Acest lucru ar reprezenta o victorie pentru Washington, având în vedere că Belarusul a fost mult timp un factor de iritare constant pentru NATO şi un aliat ferm al Rusiei.
Lituania vecină a impus săptămâna aceasta starea de urgenţă din cauza baloanelor lansate din Belarus cu ţigări de contrabandă, care au provocat haos în spaţiul său aerian şi au forţat închiderea repetată a aeroportului din Vilnius. Lukaşenko neagă responsabilitatea pentru aceste perturbări, pe care Lituania le numeşte „atac hibrid”.
Liderul opoziţiei belaruse din exil, Sviatlana Ţihanouskaia, a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că SUA trebuie să folosească atât stimulente, cât şi măsuri represive – adică sancţiuni – în negocierile cu Lukaşenko. „Trebuie să înţelegeţi că, pentru Lukaşenko, deţinuţii politici sunt doar o monedă de schimb”, a spus ea. „El vrea să vândă deţinuţii politici la un preţ cât mai mare posibil”, a explicat disidenta.
