Disidentul belarus Ales Bialiaţki, eliberat din închisoare în urma unui acord între Minsk şi Washington, a declarat că Premiul Nobel pentru Pace l-a protejat în închisoare şi a promis că îşi va continua „munca” din exil, relatează AFP.
„Chiar dacă am trecut prin toate dificultăţile prin care trec deţinuţii politici din Belarus – celule de izolare, umilinţe constante (…) – premiul m-a protejat de alte lucruri mult mai grave şi neplăcute prin care au trecut alţi colegi”, a declarat el duminică pentru AFP din Lituania. „Ei (temnicerii) au înţeles că această persoană a primit un fel de premiu şi că nu putea fi bătută”, a adăugat el râzând.
În vârstă de 63 de ani, Ales Bialiaţki a fondat în 1996 şi a condus timp de mai mulţi ani Viasna („Primăvara”), principalul grup de apărare a drepturilor omului şi o sursă esenţială de informaţii despre represiunile din această ţară din Europa de Est. Viasna înregistrează meticulos arestările, procesele şi pedepsele cu închisoarea. Obiectivul său este să tulbure opacitatea maşinăriei judiciare. Această activitate i-a adus lui Ales Bialiatski, în 2022, Premiul Nobel pentru Pace, împărţit cu ONG-ul Memorial (Rusia) şi Centrul pentru Libertăţi Civile (Ucraina).
El însuşi a fost arestat în 2021 şi condamnat în 2023 la 10 ani de închisoare într-un caz de „trafic de valută”, un dosar calificat drept fictiv de organizaţia sa. Duminică, el a subliniat că îşi va continua lupta din exil, unde „multe lucruri” pot fi încă făcute: „Nu renunţ. În această situaţie, viaţa continuă şi trebuie să ne continuăm munca”, a spus disidentul. El s-a declarat „sigur” că situaţia din Belarus se va schimba „într-o zi sau alta, în bine”.
La putere din 1994, Aleksandr Lukaşenko, în vârstă de 71 de ani, a înăbuşit mai multe mişcări de protest, dintre care cea mai importantă, în 2020 şi 2021, după alegerile prezidenţiale contestate, l-a slăbit serios, determinându-l să ceară ajutorul lui Vladimir Putin. Guvernul belarus a fost apoi sancţionat sever de Uniunea Europeană şi de Statele Unite pentru aceste represiuni masive, apoi pentru sprijinul acordat invaziei ruseşti în Ucraina în februarie 2022, care a fost parţial condusă de pe teritoriul belarus.
Ales Bialiaţki a cerut duminică Uniunii Europene să negocieze cu autorităţile belaruse pentru a pune capăt persecuţiilor politice. „Pentru societatea europeană şi alte democraţii, trebuie să punem capăt represiunilor din Belarus”, a declarat el. „Represiunile sunt conduse de regim – cu cine altcineva ar trebui să discutaţi dacă nu cu regimul?”, a arătat el. „Dar trebuie să o facem menţinând o anumită presiune, dintr-o poziţie de forţă, deoarece regimul belarus înţelege doar acest limbaj”, a conchis Ales Bialiaţki.
