Comitetul pentru revizuirea legislaţiei din justiţie va fi alcătuit din reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi şi va fi condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului, conform deciziei de înfiinţare a comitetului, publicată vineri, în Monitorul Oficial. Printre atribuţii, va avea analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, dar şi a opiniilor formulate de către asociaţiile reprezentative ale magistraţilorşi de către ONG-uri. Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta.
”Se constituie Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. (2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de preşedinte. (3) Comitetul este format din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi. (4) La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei prim-ministrului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale”, prevede Decizia privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, publicată vineri în Monitorul Oficial.
Conform deciziei, în vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-Ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau care au calitatea de invitaţi, desemnaţi în acest sens.
La şedinţele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor entităţi de drept public şi privat relevante, din ţară şi din străinătate. Membrii Comitetului vor putea fi asistaţi în cadrul întâlnirilor de specialişti ai instituţiilor reprezentate.
”Comitetul are următoarele atribuţii principale: a) analizează efectele punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiţie; b) analizează şi dezbate opiniile formulate de către asociaţiile reprezentative ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi de către organizaţiile nonguvernamentale cu privire la organizarea şi funcţionarea justiţiei şi la realizarea actului de justiţie; c) organizează întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei; d) solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei; e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor şi exercitării atribuţiilor prevăzute în prezenta decizie; f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept”, se mai arată în textul deciziei.
Comitetul se reuneşte în şedinţă ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului.
Şedinţele Comitetului se pot desfăşura în format fizic sau în sistem online şi sunt conduse de către reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului sau de către o persoană desemnată de către acesta. (
Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităţilor competente în vederea iniţierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare. (
Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta.
Premierul Ilie Bolojan a răspuns mesajului „Bolojan, te sună România”, din Piaţa Victoriei, transmis de cei care au protestat, în ultimele zile, faţă de situaţia din justiţie, şeful Executivului arătând, într-un interviu pentru Cotidianul, că grupul de lucru pentru legile justiţiei ar urma să vină cu propuneri la finalul lunii ianuarie şi vor fi analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute de o majoritate. El a mai spus că astăzi, tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia şi a menţionat că Lia Savonea, ca şi toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul de justiţie, conducerea Înaltei Curţi, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani.
Ilie Bolojan a mai spus că în luna ianuarie ar trebui să se vină cu propuneri în grupul de lucru pe justiţie
”Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute. Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, a arătat Bolojan.
