Moţiunea simplă împotriva ministrului de Interne, intitulată „România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni mediocri”. Culpa morală şi eşecul politic al ministrului Cătălin Marian Predoiu” a fost citită luni în plenul Senatului.
Moţiunea simplă împotriva ministrului de Interne se intitulează „România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni mediocri”. Culpa morală şi eşecul politic al ministrului Cătălin Marian Predoiu.
”Una dintre cele mai celebre şi mai amare ziceri din istoria politică românească îi aparţine lui Petre Carp, care spunea că „România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni mediocri”. Avertismentul marelui politician conservator devine astăzi profeţie: România îşi epuizează rapid norocul încredinţându-i lui Cătălin Marian Predoiu funcţii de răspundere. În virtutea atribuţiilor constituţionale ale Senatului privind exercitarea controlului parlamentar, formulăm prezenta moţiune simplă împotriva politicilor publice promovate de Ministerul Afacerilor Interne. Obiectivul acestei moţiuni este foarte limpede: evaluarea responsabilităţii politice şi morale a ministrului însuşi. Într-un stat democratic, funcţia publică nu este un privilegiu pe termen nelimitat, ci o răspundere. Iar atunci când această răspundere se traduce prin eşecuri repetate, intervenţia Parlamentului devine obligatorie”, arată semnatarii moţiunii.
Potrivit moţiunii, ”criza de încredere publică generată de prezenţa în fruntea statului a ministrului Predoiu impune o ruptură imediată de status quo”.
Opoziţia prezintă motivele pentru care consideră această situaţie drept una de gravă incompatibilitate morală: ”Politizarea MAI este cancerul care roade din interior ordinea publică şi statul de drept în Romania; Anacronismul din cadrul MAI se manifestă şi prin existenţa unor structuri cu obiective şi atribuţii similare altor entităţi din aparatul central sau a unor instituţii subordonate. Suprapunerile de atribuţii sau competenţe reprezintă regula, nu excepţia, în MAI; MAI nu îşi respectă obligaţiile internaţionale asumate în relaţiile cu partenerii externi, ONU, OSCE şi UE mai ales în ceea ce priveşte oferirea şi pregătirea unei oferte de resurse umane calificate”.
Iniţiatorii moţiunii mai spun că ”există ingerinţe directe în concursurile organizate pentru funcţiile de conducere, inclusiv prin anularea arbitrară a unor concursuri pentru posturile de inspector-şef şi se constată o lipsa totală de iniţiativă în organizarea unor concursuri transparente pentru toate funcţiile de conducere”.
”În schimb, se practică menţinerea unor interimate prelungite în mod suspect. Această strategie menţine şefii din inspectoratele judeţene de poliţie într-o stare de dependenţă şi obedienţă politică, vulnerabilizând sistemul în faţa comenzilor de partid şi îndepărtând profesioniştii. Astfel, sistemul de ordine publică a ajuns să fie condus, în multe cazuri, de şefi fără o formare adecvată, fără pregătire reală, numiţi strict pe criterii de loialitate şi nu de competenţă”, arată moţiunea.
Ministrului de Interne i se reproşează ”inflexibilitatea şi anchiloza organizatorică ale MAI, care nu permit direcţionarea consecventă şi pe perioadele de timp a resurselor (materiale şi umane) indispensabile combaterii asidue a unor fenomenelor criminogene grave precum traficul de droguri, violenţa domestică, violenţa stradală, criminalitatea informatică”.
”Pretinsa supraspecializare de nişă a unor structuri din toate sferele de activitate ale MAI dreneză resurse importante către adevarate sinecuri, în detrimentul alocărilor necesare pentru problematica reală a societaţii româneşti. În mod adiţional, problemele actuale din sistemul judiciar sunt, în mare parte, imputabile aceleiaşi persoane care a gestionat o lungă perioadă domeniul din calitatea de ministru al justiţiei. Lipsa unui management operaţional coerent în sistemul de aplicare a legii este evidentă. Un sistem funcţional presupune reguli clare de prioritizare a dosarelor. În realitate, nu se respectă ordinea soluţionării în ordinea înregistrării; nu există criterii unitare de urgentare a soluţionării în funcţie de momentul înregistrării, există criterii de urgentare, iar dosarele sunt instrumentate preferenţial, cu nerespectarea ordinii de înregistrare. Această lipsă de management subminează egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi creează premisele abuzului”, arată semnatarii.
Potrivit AUR, consecinţele directe asupra siguranţei publice sunt grave. ”Eşecul justiţiei nu rămâne izolat, ci se transferă inevitabil în domeniul siguranţei publice, aflat astăzi sub conducerea aceluiaşi ministru. Fenomenul drogurilor a scăpat de sub control: consumul a crescut alarmant; reţelele de trafic s-au extins; drogurile au ajuns în şcoli şi în rândul minorilor. Aceasta nu este doar o problemă de ordine publică, ci rezultatul unui lanţ de eşecuri instituţionale, cu origine în slăbirea autorităţii legii”, spune Opoziţia.
”Dacă vrei să înţelegi de ce o ţară arată aşa cum arată, trebuie să te uiţi la cei care o conduc. Guvernele vin şi pleacă, politicienii sunt numiţi şi demişi. Aşa funcţionează o democraţie. Există însă, în România, o categorie aparte – politicienii care supravieţuiesc oricărei schimbări. Politicienii dinozaur. Unul dintre ei este Cătălin Marian Predoiu, actual ministru al Afacerilor Interne.Funcţia pe care o ocupă astăzi nu reprezintă o excepţie, ci rezultatul unui lung şir de mandate înlănţuite. Domnul Predoiu a fost de trei ori ministru al Justiţiei, cumulând aproximativ 82 de luni în această funcţie. Aproape şapte ani, un record absolut în România post-decembristă. Este ministru al Afacerilor Interne de doi ani şi jumătate şi viceprim-ministru în acelaşi timp. Se află la al treilea mandat de parlamentar, însumând 12 ani de privilegii. A ocupat de trei ori funcţia de prim-ministru, este adevărat doar în calitate de interimar, dar suficient cât să completeze tabloul longevităţii. La prima vedere, nimic neobişnuit. Doar că toate aceste funcţii au venit exclusiv prin numiri sau prin înscrieri pe liste de partid. Niciuna printr-un vot direct al cetăţenilor. Pus faţă în faţă cu electoratul o singură dată în întreaga carieră, domnul Predoiu a obţinut un scor memorabil de 11%. În aceste condiţii, eticheta de „dinozaur” este nedreaptă pentru dinozauri: ei au dispărut din peisaj. Domnul Predoiu, nu”, arată semnatarii moţiunii.
Ei mai arată că longevitatea, în sine, nu este un păcat. În anumite contexte poate fi chiar o virtute, nu şi în cazul domnului Predoiu. ”Aici vorbim despre o acumulare de eşecuri, stângăcii şi decizii greşite asumate conştient. Lista este mult prea lungă pentru a fi parcursă integral; ne-am oprit doar asupra câtorva erori şi culpe majore care au costat şi continuă să coste România şi pe români”, se precizează în moţiune.
AUR mai spune că ”actualii guvernanţi au reuşit performanţa de a scoate România din cursa pentru programul Visa Waiver, care ar fi permis cetăţenilor români să călătorească în Statele Unite fără viză. Responsabilitatea principală pentru acest eşec răsunător revine Ministerului Afacerilor Interne, condus de Cătălin Predoiu”.
”Autorităţile americane au constatat de mai multă vreme că, printre migranţii ilegali proveniţi din America Latină care încearcă să treacă frontiera dintre Mexic şi SUA, se află şi cetăţeni români – un caz unic în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, s-a constatat că majoritatea acestor cetăţeni provin din doar două-trei judeţe din sudul României, un indiciu serios privind existenţa unor reţele de crimă organizată şi trafic de persoane. Ironia situaţiei este greu de ignorat: cel puţin două dintre aceste judeţe, Dolj şi Olt, au conduceri ale poliţiei numite fără concurs. În judeţul Olt, conducerea poliţiei este asigurată chiar de o persoană care, în 2022, a picat fix examenul pentru ocuparea postului”, se arată în moţiune.
Potrivit Opoziţiei, ”tema care domină în această perioadă spaţiul public este recenta investigaţie jurnalistică ce a scos la iveală disfuncţii grave din sistemul judiciar. În aproape toate mărturiile apare acelaşi numitor comun: legile justiţiei adoptate în 2022. Aceste legi au fost concepute în perioada în care Ministerul Justiţiei era condus de domnul Predoiu, în binecunoscutele sale „laboratoare” de reformă. Actele normative respective sunt invocate constant ca sursă a blocajelor şi abuzurilor semnalate”.
”Responsabilitatea domnului Predoiu nu se opreşte aici. Tot sub mandatul său au fost făcute numirile la vârful parchetelor. La DNA, o conducere interesată să ştie tot ce se află în dosare. La Parchetul General, o conducere care şi-a transformat misiunea într-o vânătoare de adversari politici incomozi. Nu sunt percepţii izolate, ci realităţi confirmate de climatul de teamă instalat în sistem. Dar, poate, cel mai dureros rezultat al politicilor eronate ale MAI este insă succesiunea impresionantă de fugari, care găsesc aproape întotdeauna o portiţă pentru a ieşi din ţară chiar înainte de pronunţare condamnării definitive. Nu trebuie uitate nici practicile abuzive de intimidare a opoziţiei democratice, pe care poliţia, coordonată politic de Cătălin Marian Predoiu, le-a pus în aplicare în preajma şi în timpul fiecărui proces electoral. Descinderile la domiciliu pentru simple postări antiguvernamentale pe reţelele sociale sunt doar exemplul suprem de depăşire a limitelor unui stat democratic”, subliniază Opoziţia.
Potrivit AUR, ”cel mai grav semnal este tăcerea judecătorilor”.
”Când un magistrat, care cunoaşte atât de bine legea, evită să vorbească de frică, ce şanse mai are un cetăţean obişnuit să obţină dreptate? Această teamă nu este imaginară. Chiar în aceste zile, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat definitiv statul român pentru „încălcarea articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenţia europeană a drepturilor omului”. După ani în care a fost hăituit de instituţiile din justiţie, acel judecător şi-a găsit dreptatea la Strasbourg. Dar câţi români obişnuiţi îşi permit acest drum? Deşi MAI este o structură ierarhică de forţă a statului român, modul în care au fost trataţi, investigaţi disciplinar şi concediaţi liderii de sindicat relevă apetenţa ministrului Predoiu pentru practici auroritare şi derapaje autocratice. Pornind de la vechiul principiu aristotelic potrivit căruia politica şi moralitatea nu pot fi despărţite, prezenţa domnului Predoiu în funcţii publice devine o problemă de fond, nu una de conjunctură. Excluderea României din programul Visa Waiver şi degradarea accelerată a climatului din justiţie nu sunt simple accidente administrative, ci eşecuri cu o clară dimensiune morală. Atunci când responsabilitatea este evidentă, dar asumarea lipseşte, culpa nu mai este doar instituţională, ci personală. Iar domnul Predoiu bifează ambele situaţii. Această absenţă a responsabilităţii morale erodează încrederea românilor în instituţii. Cetăţenii nu mai cred în politicieni care rămân în funcţii indiferent de rezultate. Or încrederea este fundamentul oricărei cooperări umane, cu atât mai mult a unei construcţii fragile precum democraţia. Fără ea, statul nu mai funcţionează prin reguli, ci prin inerţie şi teamă. Exact ceea ce vedem astăzi”, se precizează în moţiunea simplă.
Potrivit AUR, responsabilitatea politică pentru aceste derapaje aparţine ministrului Afacerilor Interne, fie prin ordin direct, fie prin tolerarea unei culturi instituţionale care confundă ordinea publică cu reprimarea”.
”România nu poate fi guvernată prin garduri, cordoane şi frică. Dreptul la liberă circulaţie, la exprimare şi la prezenţă paşnică în spaţiul public nu se suspendă prin dispoziţii administrative. Această moţiune simplă este un semnal clar, Parlamentul nu acceptă normalizarea abuzului, nu acceptă intimidarea cetăţenilor şi nu acceptă transformarea forţelor de ordine în instrumente politice. Norocul nu este infinit. Mandatele lui Predoiu, din păcate, par să fie. Vă chemăm să votaţi această moţiune nu din raţiuni politice, ci din respect pentru democraţie, pentru statul de drept şi pentru cetăţenii care aşteaptă de la noi curaj, nu tăcere. Votaţi această moţiune, altfel riscăm să rămânem fără noroc, dar cu Predoiu veşnic la butoane”, spun semnatarii în finalul moţiunii.
