Kosovo şi Serbia ”au nevoie să-şi normalizeze” relaţiile, consideră premierul kosovar în exerciţiu Albin Kurti, cu câteva zile înaintea unor alegeri legislative din care speră să iasă învingător, relatează AFP.
Mandatul lui Albin Kurti, care se află la putere din 2021, a fost marcat de acorduri semnate cu Belgradul – care nu a recunoscut niciodată independenţa Kosovvo – rămase literă moartă.
Tensiunile între cei doi vecini sunt cu regularitate puternice şi lasă să planeze riscul unei reluări a unor tulburări şi oferă Rusiei mijloace de destabilizare pe continentul european, se teme el.
”Avem nevoie să ne normalizăm relaţiile cu Serbia, dar nu este uşor”, a declarat miercuri, în Ajunul Crăciunului, într-un interviu acordat AFP Albin Kurti.
”Însă normalizarea relaţiilor cu un regim autoritarist al vecinului tău care nu te recunoaşte, care nu recunoaşte nici crimele comise în timpul Războiului (de Independenţă din perioada 1998-1999) este destul de dificilă”, a declarat el.
”Avem un acord de normalizare”, subliniază Kurti, evocând un acord semnat sub egida Uniunii Europene (UE) în 2023.
”Trebuie să-l punem în aplicare, ceea ce implică să existe o recunoaştere reciprocă între ţări, cel puţin o recunoaştere de facto”, subliniază el.
Însă, în vederea unei reluări a dialogului, Serbia ”trebuie să-l predea pe Milan Radoicic”, un sârb acuzat de urzirea unui atac la Banjska, în nordul Kosovo, în 2023, dăasigurări Kurti, care îşi exprimă speranţa ca ”UE, Franţa şi Germania să exercite presiuni” asupra Belgradului în acest sens.
UMBRA RUSĂ, RELAŢIA AMERICANĂ
Umbra Rusiei planeazxă asupra relaţiilor cu Serbia, care nu şi-a întrerupt nicodată legăturile cu Mosccova, de care depinde în satisfacerea nevoilor energetice.
”Există nenumărate legături” între cele două ţări, dă asigurări Kurti, iar dacă Rusia decide să destabilizeze regiunea, ”în marşul său către Europa de Vest, ea poate conta pe Serbia ca aliat. Şi este îngrijorător pentru ţara noastră. Dar acţionăm împreună cu partenerii noştri pentru a împiedica să se întâmple acest lucru”.
Kosovo – care speră să adere la NATO – şi-a îngrijit relaţiile cu Statele Unite în ultimele luni, ridicînd taxele impuse produselor americane şi acceptînd să primească până la 50 de migranţi din ţări terţe extrădaţi de Washington către Priştina.
Pentru moment, un singur migrant a fost trimis în Kosovo.
”Nu cerem niciun ajutor financiar în schimb”, a subliniat Kurti.
”Facem asta pentru a ajuta Statele Unite, care sunt un partener, un aliat, un prieten”, a adăugat premierul kosovar, care nu închide uşa unor acorduri asemănătoare cu ţări europene.
Incapabil să adune suficiente mandate în alegerile legislative din februarie 2025, Albin Kurti a fost nevoit să se resemneze cu alegeri anticipate, prevăzute duminică, după zece luni de blocaj politic, în cursul cărora Parlamentul fragmentat nu a reuşit să formeze o coaliţie.
”Sperăm să obţinem şi mai multe voturi decât în februarie. Nu este de ajuns să câştigi.Trebuie să câştigi larg. La 9 februarie, noi am obţinut 42,3% (dingtre voturile exprimate), iar de această dată vrem peste 50%”, declară el.
