Majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova consideră că ajutorul oferit de România ar trebui să ajungă direct la beneficiari, nu să fie gestionat prin intermediul autorităţilor centrale. Concluzia reiese dintr-un sondaj realizat de IMAS, la comanda ZIUA, în luna decembrie 2025.
Datele indică un contrast clar între percepţia favorabilă asupra sprijinului românesc şi nivelul scăzut de încredere în mecanismele interne de gestionare a acestuia. Preferinţa pentru ajutor direct se regăseşte în toate categoriile socio-demografice – urban şi rural, tineri şi vârstnici, persoane ocupate sau fără un loc de muncă.
Potrivit studiului, aproape 57 la sută dintre respondenţi susţin că sprijinul României ar trebui acordat direct cetăţenilor, în timp ce doar în jur de 20 la sută preferă varianta distribuirii prin intermediul autorităţilor centrale moldoveneşti.
Această opţiune vine în contextul în care sprijinul acordat de România este evaluat preponderent pozitiv de populaţie. La întrebarea „Cum consideraţi sprijinul acordat de România pentru Republica Moldova?”, 34% dintre respondenţi afirmă că este suficient de mare, iar 13,5% spun că e destul de ridicat. De asemenea, 9% îl consideră prea mic.
Pe de altă parte, 28% declară că nu doresc ca Republica Moldova să primească ajutor din România.
Aprecierea pentru ajutorul românesc diferă pe anumite segmente socio-demografice. Niveluri mai ridicate de susţinere se înregistrează în rândul respondenţilor din municipiul Chişinău şi din localităţile din centrul Republicii Moldova, precum şi în oraşele mari. În plus, această atitudine este mai specifică persoanelor cu vârsta de până la 40 de ani.
În schimb, în regiunile de sud şi de nord, ponderea acestora este mult mai scăzută şi se situează la niveluri de doar 5-6 la sută.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1123 de respondenţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (fără regiunea transnistreană), în perioada 18 noiembrie – 4 decembrie 2025, şi are o marjă de eroare de ±3%.
