Curtea Constituţională a României dezbate duminică, 28 decembrie 2025, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea referitoare la pensiile magistraţilor. CCR a amânat, în 10 decembrie, luarea unei decizii, stabilind un nou termen. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie magistraţii au stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM. În 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pe noul proiect, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul stabileşte condiţiile în care se pot pensiona magistraţii şi modul de calcul al pensiilor lor.
În 10 decembrie, Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii în cazul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind legea care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi noul mod de calcul al pensiei.
În data de 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, pe Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Ce reclamă magistraţii ICCJ
Potrivit magistraţilor instanţei supreme, caracterul de urgenţă a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiţionalitatea Jalonului 215 din PNRR, „scoasă din context” şi „neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.
Totodată, precizează magistraţii, invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată.
De asemenea, Legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii, utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul actului legislativ curent, creând neclaritate şi imprevizibilitate şi afectează principiul securităţii juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziţie reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.
”Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistraţii.
De asemenea, magistraţii Înltei Curţi afirmă că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă şi nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condiţiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraţilor este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, afirmă magistraţii.
Aceştia arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu„, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
În acelaşi timp, susţin magistraţii, legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta „încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, utilizează termeni neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
În 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.
Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabileşte condiţiile de pensionare ale magistraţilor şi modalitatea de calcul al pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Ce prevede legea
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Ce speră premierul
În 10 decembrie, după anunţul CCR privind amânarea pronunţării unei decizii, premierul Ilie Bolojan declara că are încredere că, respectând toate prevederile constituţionale, propunerea va fi validată, el arătând că întotdeauna deciziile dificile nu se iau foarte uşor.
Întrebat atunci ce va face dacă CCR respinge a doua oară acest proiect pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, premierul a răspuns: „Am încredere că, respectând toate prevederile constituţionale, propunerea va fi validată, pentru că este în bună regulă, din punctul meu de vedere. Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituţionale, dar haideţi să vedem ce se va întâmpla pe 28 seara”.
Pe de altă parte, fostul consilier prezidenţial Ludovic Orban afirma că faptul că decizia privind pensiile magistraţilor se va lua într-o perioadă în care românii nu mai sunt atenţi la viaţa publică, îi indică lui că există o intenţie de a declara legea neconstituţională.
„Faptul că şi-au amânat decizia pentru o perioadă în care românul nu mai este atent la viaţa publică, îmi indică o intenţie de a declara neconstituţională legea. O spun sincer. Şi acolo, încă o dată, sunt patru judecători numiţi de PSD. Majoritatea e de 5, dar la vot a fost un judecător al Curţii Constituţionale numit de Iohannis, doamna Mihaela Ciochină. Dacă se păstrează această majoritate, înseamnă că va fi declarată neconstituţională”, susţinea Ludovic Orban.
Vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), afirma, în 16 decembrie, că va lua toate măsurile posibile, în calitate de raportor privind implementarea Mecanismului de Rezilienţă, ca România să nu piardă niciun ban din nerespectarea jalonului referitor la pensiile magistraţilor, dar a apreciat că o eventială decizie de neconstituţionalitate va duce cel putin la suspendarea temporară a sumelor. În plus, el aprecia că, dacă se va ajunge la un al doilea refuz din partea CCR, ”este un moment în care trebuie să se dezbată dacă această coalitie funcţionează”.
