Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că România se alătură mecanismului ”Lista de achiziţii prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL) şi astfel ”contribuie direct la consolidarea securităţii regionale şi este pe deplin consonantă cu angajamentele” în cadrul NATO şi cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.
Potrivit MAE, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care a decis ca România să se alăture statelor care contribuie la propunerea SUA privind “Lista de achiziţii prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), cu suma de 50 de milioane de euro, alături de majoritatea aliaţilor europeni şi de alte state care împărtăşesc aceeaşi perspectivă. Alocarea pentru PURL este făcută cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025.
”Mecanismul PURL reprezintă un instrument de politică externă şi de securitate de importanţă majoră pentru Administraţia Statelor Unite ale Americii, în special în contextul abordării promovate de Administraţia Trump privind împărţirea echitabilă a responsabilităţilor de securitate între aliaţi. Prin PURL, partea americană urmăreşte implicarea directă şi măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei şi crearea unui cadru coordonat de acţiune care să reflecte principiile de eficienţă, predictibilitate şi responsabilitate strategică”, arată MAE, într-un comunicat de presă transmis marţi seară.
Contribuţia la PURL va susţine, prin întărirea capacităţilor Ucrainei, obţinerea şi susţinerea păcii durabile în Ucraina. Programul permite alocări comune prin bugetul NATO şi este în continuarea iniţiativelor aliate ulterioare Summitului de la Helsinki, o prioritate reiterată inclusiv în cadrul vizitei secretarului general Mark Rutte în România.
”Participarea României la mecanismul american PURL contribuie direct la consolidarea securităţii regionale şi este pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO şi cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. Participarea la acest mecanism creează premise pentru beneficii în planul securităţii naţionale, inclusiv prin creşterea interoperabilităţii instituţionale, aprofundarea cooperării militare şi civile cu Statele Unite şi aliaţii, precum şi prin întărirea capacităţii de reacţie la ameninţări hibride şi convenţionale”, adaugă MAE.
Potrivit sursei citate, Summitul NATO de la Haga a dus, la propunerea Preşedintelui SUA, la un angajament istoric al Aliaţilor de a creşte gradual, în următorii 10 ani, alocările destinate apărării pentru a atinge nivelul de 5% (3,5% cheltuieli militare directe şi 1,5% conexe). În acest procent vor fi incluse şi investiţiile în apărare, precum şi cele destinate construirii sau consolidării infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv cea dedicată mobilităţii militare.
România a crescut la rândul ei atât resursele alocate, cât şi execuţia bugetară, la 94% în 2024 şi până la 98% în 2025 conform datelor preliminare la acest moment.
Prin mecanismul SAFE, România va accesa 16,6 miliarde de euro dedicate creşterii capacităţii de apărare – achiziţionării de tehnică militară de ultimă generaţie, dezvoltarea capabilităţilor tehnologice şi modernizării infrastructurii militare.
”Susţinerea Ucrainei în faţa persistenţei agresiunii ruseşti este în sine o măsură de securitate. România îşi respectă angajamentele, apartenenţa la NATO înseamnă investiţii, acţiune şi în special certitudinea unui viitor sigur pentru români. Prin eforturile preşedintelui Trump, ale liderilor europeni si ale preşedintelui Zelenski, în discuţiile recente din SUA, a fost generată o nouă dinamică pentru obţinerea unei păci juste şi durabile. România contribuie la dialogul diplomatic european şi aliat şi la eforturile comune pentru a genera garanţii de securitate importante atât pentru Ucraina, cât şi pentru regiune”, subliniază MAE.
