Sâmbătă, la Kiev, au loc noi negocieri între Ucraina şi aliaţii săi europeni şi americani cu privire la un eventual acord pentru a pune capăt războiului cu Rusia, care şi-a anunţat intenţia de a-şi „înăspri” poziţia. Consilierii de securitate ai ţărilor europene aliate Kievului urmează să se întâlnească la Kiev cu oficialii ucraineni, cu participarea prin videoconferinţă a unei echipe americane, relatează AFP.
Potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski, 15 ţări şi-au confirmat participarea, precum şi reprezentanţi ai Uniunii Europene şi ai NATO.
Această reuniune precede summitul de săptămâna viitoare din Franţa al ţărilor din „Coaliţia de voinţă” care susţin Ucraina.
Potrivit lui Zelenski, reuniunea de sâmbătă are ca scop, în special, discutarea „garanţiilor de securitate” pe care aliaţii Ucrainei le pot oferi.
Preşedintele ucrainean s-a întâlnit în decembrie cu Donald Trump la Washington pentru a discuta planul american de a pune capăt unui război care durează de aproape patru ani, dar unele probleme sensibile rămân nerezolvate.
În plus, Rusia şi-a anunţat intenţia de a-şi „înăspri poziţia” după ce a acuzat Kievul de un raid cu drone împotriva unei reşedinţe a preşedintelui Vladimir Putin şi de un atac care, potrivit acesteia, a ucis 28 de civili în noaptea de Anul Nou în partea regiunii ucrainene Herson controlată de armata rusă.
Aceasta din urmă ocupă aproximativ 19,4% din suprafaţa Ucrainei, dintre care 0,94 procente au fost cucerite în cursul anului 2025, potrivit datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care colaborează cu Critical Threats Project (CTP), două centre de reflecţie americane specializate în studiul conflictelor.
În decembrie, Moscova a cucerit 244 km2, cea mai mică înaintare lunară din martie, în contextul condiţiilor meteorologice de iarnă, dar şi-a accelerat ofensiva în Donbas, regiunea estică unde se află principalele puncte de apărare ucraineană.
EVACUĂRI DE POPULAŢIE
Ca semn al avansării ruse, autorităţile ucrainene au ordonat vineri evacuarea a peste 3.000 de copii împreună cu părinţii lor din patruzeci de localităţi din regiunile Zaporojie (sud) şi Dnipropetrovsk (centru-est).
În urările sale pentru 2026, Volodimir Zelenski a afirmat că un acord pentru a pune capăt războiului este „gata în proporţie de 90%”, avertizând în acelaşi timp că restul de 10% vor determina „soarta păcii”, viitorul teritoriilor ocupate de Rusia rămânând unul dintre punctele cheie.
Totuşi, acest acord nu este negociat direct, ucrainienii şi ruşii purtând discuţii cu americanii. Iar adoptarea ultimei sale versiuni de către Moscova pare improbabilă, deoarece ar presupune să renunţe la unele dintre revendicările sale cheie.
Vladimir Putin a repetat în ultimele săptămâni că Rusia îşi va atinge obiectivele în Ucraina „pe cale militară”, dacă negocierile vor eşua şi a salutat recentele victorii ale armatei sale pe front.
Omologul său ucrainean l-a ales vineri pe şeful serviciilor militare de informaţii, Kirilo Budanov, pentru a conduce administraţia prezidenţială, unul dintre cele mai importante posturi din ţară.
Departe de profilul predecesorului său, Andrii Iermak, căzut în dizgraţie din cauza unui scandal de corupţie, Budanov este un militar de carieră cunoscut pentru operaţiunile sale îndrăzneţe împotriva Rusiei şi este detestat de Moscova, care îl califică drept „terorist”.
Zelenski a anunţat, de asemenea, intenţia de a-l înlocui pe actualul ministru al apărării, Denîs Şmîhal, numit în funcţie în iulie 2025, cu ministrul transformării digitale, Mîhailo Fedorov, un nou venit în politică, în vârstă de doar 34 de ani.
Primele zile ale anului 2026 au fost marcate de bombardamente ucrainene şi ruse. Vineri, Rusia a lovit centrul oraşului Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, provocând peste 30 de victime, potrivit autorităţilor locale.
