Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată să judece joi cererea de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiţiei, adoptate în 2022, solicitare depusă de Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, o organizaţie neguvernamentală condusă de avocata Elena Radu. La sfârşitul anului 2024, acest organism a mai contestat, tot în contencios administrativ, alături de extremistul Călin Georgescu, hotărârea de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024. Pe lista celor contestaţi atunci figurau, printre alţii, în afară de Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, Ministerul Apărării, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI, fostul preşedinte Klaus Iohannis şi Elena Lasconi.
În 24 decembrie 2025, la câteva zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de înfiinţare a Comitetului pentru revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, iniţiat de premierul Ilie Bolojan, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a contestat decizia, solicitând instanţei de contencios administrativ şi fiscal de la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea actului administrativ. Potrivit instanţei CA Bucureşti, termenul a fost stabilit pentru joi, 8 ianuarie 2026.
Decizia privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2025. Conform deciziei de înfiinţare, Comitetul va fi alcătuit din reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi şi va fi condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului.
Printre atribuţii, acest grup de lucru va avea analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, dar şi a opiniilor formulate de către asociaţiile reprezentative ale magistraţilor şi de către ONG-uri.
De asemenea, Comitetul solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, din domeniul justiţiei şi propune măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept.
Potrivit documentului, la lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei premierului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale.
Decizia mai prevede că, în vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-Ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau care au calitatea de invitaţi, desemnaţi în acest sens.
La şedinţele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor entităţi de drept public şi privat relevante, din ţară şi din străinătate. Membrii Comitetului vor putea fi asistaţi în cadrul întâlnirilor de specialişti ai instituţiilor reprezentate.
Conform aceluiaşi act administrativ, Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităţilor competente în vederea iniţierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.
La sfârşitul anului trecut, mii de persoane au protestat zile în şir, în Piaţa Victoriei, faţă de situaţia din justiţie, după dezvăluirile Recorder. Documentarul intitulat „Justiţie capturată” explica mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind ”de o gravitate fără precedent”.
Premierul Ilie Bolojan a răspuns mesajului „Bolojan, te sună România”, transmis de manifestanţii din Piaţa Victoriei, precizând, într-un interviu pentru Cotidianul, că grupul de lucru pentru legile justiţiei ar urma să vină cu propuneri la finalul lunii ianuarie, iar apoi vor fi analizate şi se va vedea în ce măsură pot fi susţinute de o majoritate.
”Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute. Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, afirma Bolojan.
Premierul preciza că tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia. El menţiona că toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul de justiţie, conducerea Înaltei Curţi, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani.
