Atacul nocturn cu rachetă „Oreşnik” asupra Ucrainei este un exemplu al modului în care trebuie să se acţioneze împotriva „psihopaţilor periculoşi”, a declarat vineri vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, citat de TASS.
El a menţionat că „relaţiile internaţionale s-au transformat de la începutul anului într-un adevărat haos” şi că Rusia „trebuie să se comporte în consecinţă: sunt prea mulţi violenţi în jur”, a afirmat fostul preşedinte rus.
„Înţelegând că astfel de bolnavi nu se calmează niciodată cu sfaturile psihiatriilor binevoitori, rămân doar infirmierii cu pumnii mari şi cu faţa impasibilă. Pentru că psihopaţii periculoşi au nevoie fie de cămaşă de forţă, fie de o injecţie salvatoare cu haloperidol (un neuroleptic folosit în tulburări însoţite de agitaţie psihomotorie – n.r.). Cum s-a întâmplat în această noapte în vestul Ucrainei banderoiste”, a scris adjunctul şefului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse pe canalul său de Telegram.
Rusia a lansat în timpul nopţii o rachetă hipersonică puternică asupra unei ţinte din Ucraina, în apropierea frontierei cu Polonia, ţară membră NATO, într-o acţiune pe care aliaţii europeni ai Kievului au descris-o vineri ca o încercare de a-i intimida să nu mai sprijine Ucraina. A fost doar a doua oară când Rusia a lansat racheta Oreşnik asupra Ucrainei, în cadrul unei nopţi de atacuri aeriene care, potrivit autorităţilor ucrainene, au ucis patru persoane în Kiev, au întrerupt alimentarea cu energie electrică în capitală şi au avariat Ambasada Qatarului din oraş.
Oreşnik, o rachetă balistică cu rază medie de acţiune (IRBM) concepută pentru a-i proiecta puterea în toată Europa şi despre care Moscova afirmă că este imposibil de interceptat, poate transporta focoase nucleare, deşi nu există indicii că ar fi făcut acest lucru. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că se pare că racheta transporta focoase „fictive” inerte.
Analiştii au afirmat că atacul a părut să aibă ca scop intimidarea Ucrainei într-un moment crucial al negocierilor pentru încheierea războiului. Acesta a avut loc după o săptămână de eşecuri pentru Rusia, inclusiv capturarea de către SUA a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Moscova a declarat că a lansat racheta Oreşnik ca răspuns la ceea ce numeşte o tentativă de atac cu drone asupra uneia dintre reşedinţele lui Putin, luna trecută, lucru pe care Ucraina îl neagă, iar Statele Unite au declarat că nu s-a întâmplat.
SĂ FIE CAPTURAT MERZ!
De la începutul intervenţiei ruse în Ucraina, în 2022, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, considerat cândva în Occident un reformist, şi-a înăsprit retorica şi a devenit cea mai vocală şi radicală voce de la Kremlin.
Astfel, Medvedev, un apropiat al lui Vladimir Putin, consideră că Statele Unite au „creat un precedent” cu intervenţia lor militară în Venezuela şi le-a sugerat sarcastic americanilor să repete manevra în Europa, capturându-l de pildă pe cancelarul german Friedrich Merz, pe care îl califică drept un „neonazist”. Este una dintre ideile formulate de el într-un interviu acordat duminică agenţiei de stat TASS, a doua zi după ce Rusia a primit o lovitură din partea SUA prin capturarea navei Marinera din flota-fantomă rusă.
Potrivit lui Medvedev, un astfel de scenariu „nu este lipsit de realism” şi ar fi o „excelentă întorsătură în această serie de capă şi spadă”.
Fostul preşedinte rus (2008-2012) şi prim-ministru (2018-2020) dă asigurări că liderul german „nu va fi regretat”.
Dmitri Medvedev, care face declaraţii exagerate de la invadarea Ucrainei în 2022, explică, de asemenea, că Statele Unite ar putea foarte bine să decidă să nu se oprească la Friedrich Merz, ci să-l elimine şi pe Volodimir Zelenski.
În Germania, guvernul federal a condamnat „cu cea mai mare fermitate” declaraţiile fostului preşedinte rus. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Sebastian Hille, a precizat că Friedrich Merz este „bine protejat şi în siguranţă”.
De la începutul mandatului său, cancelarul german s-a poziţionat ca un campion european al apărării Ucrainei, alături de alţi lideri europeni precum Keir Starmer sau Emmanuel Macron, până la punctul în care a devenit noul inamic numărul unu al Kremlinului.
