Gambia acuză puterea birmană, la cea mai înaltă instanţă judiciară a ONU, de încălcări ale Convenţiei ONU privind genocidul din 1948, un dosar urmărit îndeaproape deoarece este susceptibil să creeze un precedent al unui dosar depus la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de către Africa de Sud prin care acuză Israelul de faptul că a comis un genocid al palestinienilor în Războiul din Fâşia Gaza, relatează AFP.
Armata din Myanmar a ţintit în mod deliberat minoritatea musulmană apatridă rohingya, cu scopul de a extermina această comunitate, a acuzat luni ministrul din Gambia, Dawda Jallow.
Gambia a sesizat CIJ, la Haga, şi acuză Myanmarul de genocid.
”Nu este o problemă esoterică de drept internaţional. Este vorba despre oameni reali, despre poveşti reale şi despre un grup uman real: rohingya din Myanmar. Ei au fost luaţi drept ţintă şi exterminaţi”, a acuzat Jallow represiunea din Myanmar din 2017 a minorităţii rohingya.
1,17 MILIOANE DE ROHINGUA ÎNGHESUIŢI ÎN TABERE
Sute de mii de musulmani rohingya au fugit, în 2017, din calea unei represiuni sângeroase a armatei din Myanmar şi unor miliţii budiste şi s-au refugiat în Bangladeshul vecin.
In 2017, the military’s “clearance operations” forced 740,000+ to flee amid killings, sexual violence, and what UN experts called “genocidal acts.”
Ahead of the historic hearings in The Gambia v. Myanmar at the , watch the stories of the Rohingya…
— Legal Action Worldwide (LAW) (@LegalActionWW)
Mărturii au dezvăluit crime, violuri colective şi incendieri criminale.
Rohingya au suferit ”cele mai distrugătoare şi mai oribile violenţe şi distrugeri pe care ni le putem imagina”, a acuzat Dawda Jallow.
În prezent, 1.17 milioane de rohingya trăiesc înghesuiţi în tabere dărăpănate – pe o suprafaţă de 3.200 de hectare -, la Cox’s Bazar, în Bangladesh.
”Eu vreu să văd dacă suferinţele pe care noi le-am îndurat vor fi luate în calcul în audieri”, a declarat AFP o femeie, Janifa Begum, mamă a doi copii, care trăiesc în această tabără.
”Vrem dreptate şi pace”, cere această femeie în vârstă de 37 de ani.
Un verdict final al Curţii de la Haga ar putea necesita luni de zile, chiar ani.
CIJ nu are niciun mijloc prin care să-şi pună în aplicare hotărârile, însă o hotărâre în favoarea Banjul ar exercita presiuni politice asupra Myanmarului.
”Noi n-am intentat această acţiune în justiţie cu uşurinţă”, a subliniat Dawda Jallow.
”Am făcut-o după ce am examinat relatări credibile despre cele mai brutale încălcări şi cele mai odioase tratamente la care a fost supus un grup vulnerabil, dezumanizat şi persecutat de mulţi ani”, a subliniat ministrul.
”OMORURI FĂRĂ SENS”
Gambia, o ţară cu populaţie majoritar musulmană situată în Africa de Vest, a deschis dosarul în 2019 la CIJ, la Haga, care se pronunţă în diferende între state.
A solo human rights activist, Elize, staged a protest in front of the ICJ regarding the case between Gambia and Myanmar.
— Muhammad Jubair (@kkn9927)
În virtutea Convenţiei genocidului, o ţară poate sesiza CIJ împotriva altei ţări, în cazul în care consideră că aceasta a încălcat tratatul.
Laureata Premiului Nobel pentru Pace Aung San Suu Kyi a fost personal la Haga la o dezbatere în dosar în 2019, cu scopul de a apăra Myanmarul în faţa Curţii.
Ea a respins atunci argumentele Banjul, pe care le-a acatalogat drept un ”tablou înşelător şi incomplet” a ceea ce a prezentat drept un ”conflict armate intern”.
Myanmarul a susţinut întotdeauna că repreimarea desfăşuartă de către forţele sale armate era justificată în reprimarea unei insurecţii a rohingya, în urma unei serii de atacuri soldate cu moartea a 12 membri ai forţelor de securitate.
Aung San Suu Kyi a fost înlăturată, între timp, de la conducerea Guvernului birman printr-o lovitură de stat militară (puci), la 1 februarie 2021, şi se află în prezent în detenţie.
”DISTRUGERE INTENŢIONATĂ”
În aşteptarea unei judecări pe fond a dosarului, CIJ a discpus în 2020 ca Myanmarul să ia ”toate măsurile care-i stau în putere pentru a împiedica (…) toate actele” vizate de Covenţia genocidului din 1948.
În urma acestei ordonanţe, Statele Unite au declarat în mod oficial, în 2022, că violenţele constituie un genocid.
O echipă ONU acuza încă din 2019 Myanmarul de o alimentare a unor ”intenţii genocidare” împotriva rohingya.
Paul Reichler, while presenting The Gambia’s case against Myanmar at cited a UN Independent International Fact-Finding Mission on Myanmar report stating that Myanmar’s military received assistance from ethnic Rakhine groups during the Rohingya genocide.
— Maung Sawyeddollah ???????? (@M_Sawyed)
”Aşteptăm dreptatea de ani de zile”, a declarat AFP, luni, în faţa sediului Curţii de la Haga, preşedintele Organizaţiei Rohingya Birmani în Regatul Unit, Tun Khin.
”Ceea ce li se întâmplă rohingya este un genocid, distrugerea intenţionată a comunităţii noastre. Vrem să se facă dreptate. iar atunci când se va face dreptate, vrem să ne întoarcem pe teritoriul nostru notal, cu toate drepturile noastre. Cerem, de asemenea, reparaţii”, a declarat el.
