În faţa unei săli pline, procesul în apel al lui Marine Le Pen şi al partidului său Rassemblement National (RN) în cazul fondurilor deturnate de la Parlamentul European a început marţi, la Paris, deschizând o lună de audieri decisive pentru candidatura sa la alegerile prezidenţiale din 2027, relatează AFP.
Îmbrăcată într-o jachetă albastră şi o bluză roz, lidera dreptei naţionaliste, în vârstă de 57 de ani, şi-a făcut intrarea însoţită de cei doi avocaţi ai săi în jurul orei locale 13:10, cu aproximativ douăzeci de minute înainte de deschiderea procesului.
Preşedinta şedinţei de judecată, Michèle Agi, a chemat apoi unul câte unul pe inculpaţi la bară. Le-a verificat identitatea, le-a reamintit condamnarea în primă instanţă, apoi a început, în jurul orei locale 14:15, raportul său cu privire la caz.
Cele unsprezece persoane judecate în acest dosar sensibil au stat în spaţiul îngust situat la piciorul estradei magistraţilor, înghesuite unele lângă altele în primul rând al grandioasei săli principale a Palatului de Justiţie din Paris, pe insula Cité.
Pentru această audiere cu miză politică ridicată, în care unsprezece persoane şi partidul vor fi judecaţi până pe 11 februarie de un colegiu prezidat de magistrata Michèle Agi, sute de jurnalişti din întreaga lume au aşteptat, unii încă de dimineaţă, în galeriile Curţii de Apel.
Într-un moment electoral prielnic pentru dreapta naţionalistă din Franţa (RN), care are un număr record de 120 de deputaţi în Adunarea Naţională, Marine Le Pen şi-ar putea vedea a patra sa candidatură la Élysée împiedicată de justiţie şi ar putea fi nevoită să-i cedeze locul protejatului său, tânărul Jordan Bardella.
„Sper să fiu ascultată de curtea de apel”, a declarat ea marţi dimineaţă, înaintea unei reuniuni a grupului său parlamentar din Adunarea Naţională, declarându-se prudent optimistă.
Marine Le Pen a fost condamnată în primă instanţă pentru deturnare de fonduri publice, la 31 martie 2025, de către tribunalul penal din Paris, sentinţa fiind de patru ani de închisoare, dintre care doi cu brăţară electronică, 100.000 de euro amendă şi, mai ales, cinci ani de ineligibilitate cu executare provizorie, adică imediată, ceea ce o împiedică până în prezent să candideze la preşedinţie – sau, în caz de dizolvare, la propria succesiune în circumscripţia 11 din Pas-de-Calais.
Ea riscă o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare.
CE ŞANSE MAI ARE SĂ CANDIDEZE
Judecătorii de primă instanţă au găsit-o vinovată de punerea în aplicare, între 2004 şi 2016, a unui „sistem” de deturnare a fondurilor acordate de Parlamentul European eurodeputaţilor, destinate remunerării asistenţilor acestora în cadrul funcţiilor lor de la Bruxelles şi Strasbourg. Asistenţii respectivi lucrau în realitate doar pentru partidul Frontul National (FN, devenit ulterior RN) sau pentru liderii acestuia, potrivit acuzării.
„Există o regulă intangibilă care a existat întotdeauna, şi anume că fondurile acordate asistentului parlamentar sunt destinate deputatului, nu partidului. Această regulă a existat întotdeauna”, a reamintit avocatul civil al Parlamentului European, Patrick Maisonneuve.
Tribunalul penal a stabilit prejudiciul la 3,2 milioane de euro, după deducerea sumei de 1,1 milioane de euro deja rambursată de o parte dintre inculpaţi – au fost 25 în primă instanţă, iar doisprezece au renunţat să facă apel în ciuda condamnării lor, printre care şi sora lui Marinee Le Pen, Yann Le Pen. În schimb, primarul din Perpignan, Louis Aliot, deputatul RN Julien Odoul, eurodeputatul Nicolas Bay şi Bruno Gollnisch vor fi din nou pe banca acuzaţilor. „Vom repeta procesul, vom încerca să ne facem auziţi mai bine”, a spus Louis Aliot mai multor jurnalişti la intrarea în sala de judecată.
Asistată de avocatul său obişnuit, Rodolphe Bosselut, şi de o nouă avocată, Sandra Chirac-Kollarik, Marine Le Pen ar putea insista mai mult asupra „lipsei de intenţie” a faptelor care i se reproşează, mai degrabă decât asupra unei negări în bloc a acuzaţiilor, aşa cum a pledat în primă instanţă, potrivit mai multor persoane apropiate.
Dacă Marine Le Pen nu a renunţat la speranţa de a fi achitată, un verdict de vinovăţie ar putea într-adevăr să nu-i afecteze posibilitatea de a candida la alegerile prezidenţiale din 2027 cu două condiţii: ca o eventuală pedeapsă de ineligibilitate să fie mai mică de doi ani şi ca magistraţii să renunţe la condamnarea ei la purtarea unei brăţări electronice, percepută ca incompatibilă cu posibilitatea de a conduce o campanie.
În orice caz, ea a indicat că doar decizia curţii de apel îi va determina viitorul, fără a aştepta o eventuală decizie a Curţii de Casaţie – deşi aceasta din urmă intenţionează să se pronunţe, dacă va fi sesizată, înainte de termenul prezidenţial.
La nouă luni de la condamnare, Marine Le Pen a văzut deja cum imaginea sa s-a deteriorat în opinia publică, ideea unei candidaturi de substituţie a lui Jordan Bardella la Élysée impunându-se treptat ca cea mai probabilă.
Totuşi, în această toamnă, Marine Le Pen a ţinut să precizeze că este „sigur şi cert” că va candida din nou la Élysée „dacă va putea fi candidată”. Ea a recunoscut totuşi că, în caz contrar, „Jordan Bardella poate câştiga în locul ei”.
