O aşa-numită „platformă de investiţii”, care promite câştiguri de sute de ori mai mari decât sumele investite, foloseşte numele fostului ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu şi controversa privind averea mare lăsată de aceasta, acreditând ideea că şase milioane de lei din averea fostului ministru ar fi provenit din investiţiile pe care aceasta le făcea. Procurorul Adrian Radu, şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, atrage atenţia asupra faptului că astfel de platforme ascund, de fapt, activităţi infracţionale prin care cei care investesc sunt atraşi într-o schemă prin care oferă infractorilor acces la date personale şi date bancare.
Într-un articol promovat pe reţelele de socializare, care aparent este publicat de ziarul Libertatea, folosind logo-ul publicaţiei, dar în realitate nu are nicio legătură cu site-ul ziarului, o aşa-numită „platformă de investiţii” acreditează ideea că octogenara Rodica Stănoiu a făcut 6 milioane de lei din averea sa investind pe respectiva platformă.
Printre fotografii din activitatea politică a fostului ministru al Justiţiei, în care Rodica Stănoiu apare fie singură, fie alături de oameni politici foarte cunoscuţi, cum ar fi Adrian Năstase, presupusul articol acreditează ideea că aşa-numita platformă de investiţii care foloseşte inteligenţa artificială ar fi ajutat-o pe Stănoiu să obţină 6 milioane de lei, bani pe ccare fostul ministru nu i-ar fin scos niciodată.
„«O privea ca pe un joc,» povesteşte asistenta ei personală, Ana. «În fiecare dimineaţă, după ce îşi bea cafeaua, deschidea aplicaţia şi urmărea cum funcţionează inteligenţa artificială. Spunea că e ca şi cum ar privi cum creşte o grădină — tu creezi condiţiile, iar apoi natura îşi face treaba»”, se arată în articolul publicitar.
Mai mult, materialul promovat online publică şi un pretins „certificat bancar” pe numele lui Stănoiu, cu evidente greşeli de redactare, document care poartă sigla unei mari bănci din România şi care ar fi dovada acumulării celor peste 6 milioane de lei în contul Rodicăi Stănoiu.
„Acum cei trei moştenitori – soţul Marius Catană şi cei doi nepoţi, Andrei şi Elena – trebuie să decidă ce fac cu acei 6 milioane de lei de pe platformă. Conform testamentului, ei primesc acces egal la cont, însă orice decizie privind retragerea fondurilor trebuie luată în unanimitate. «Este genial şi crud în acelaşi timp,» comentează un avocat specializat în succesiuni. «Rodica i-a obligat pe membrii familiei, care ani întregi abia au vorbit între ei, să colaboreze. Altfel, banii vor rămâne în sistem». Nepotul Andrei a declarat deja că vrea să continue „experimentul investiţional al Rodicăi”. Nepoata Elena cere retragerea imediată şi împărţirea sumei. Soţul Marius Catană tace, consultându-se cu avocaţii”, se arată în materialul de promovare, atribuit unui jurnalist.
Mai mult, pretinsul articol de presă susţine că „în timp ce moştenitorii se ceartă, contul Rodicăi din (aşa-numita platformă – n.r,) continuă să funcţioneze. În fiecare zi, inteligenţa artificială face tranzacţii, iar suma creşte. Până la publicarea articolului, ea crescuse cu încă aprox. 650.000 lei”.
În finalul materialului, oamenii sunt îndemnaţi, în numele „redacţiei” să investească şi sunt instruiţi cum să o facă, promiţându-li se „că rentabilitatea declarată (15.000-25.000 lei cu un depozit minim de 1.100 lei) şi alte caracteristici” ale aşa-zisei platforme sunt „confirmate” a fiind „autentice şi corespund realităţii”.
Procurorul Adrian Radu, şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov atrage atenţia asupra faptului că astfel de platforme ascund, de fapt, activităţi infracţionale prin care cei care investesc sunt atraşi într-o schemă prin care oferă infractorilor acces la date personale şi date bancare.
„Discursul nu se opreşte aici, de obicei i se dă victimei o formă de acces către o pagină falsă, în care i se arată un randament mare într-un timp foarte scurt, câteva ore sau o zi, în care cei 1000 de lei se transformă în câteva mii de lei. Atunci are loc un nou contact între victimă şi infractor, în care victimei i se propune o nouă schemă, mai bănoasă. Dacă victima e reticentă, infractorul propune să pună banii lui, cerând o poză a cardului victimei. Discursul infractorilor e foarte variat. Spun: «ce aveţi în mână e o bucată de plastic pe care banca a scris un număr şi dacă ar fi fost confidenţiale, nu ar fi fost scrise”. Dar ele sunt confidenţiale. Dacă victima încă nu se lasă înşelată, continuă schema infracţională prin propunerea unei investiţii pe o platformă, fiind invocate numele unor companii din energie sau chiar un proiect al unei conducte de transport de gaze naturale. Ulterior, se oferă un link, care este de fapt o aplicaţie de control la distanţă asupra sistemului informatic. De ce ele mai multe ori este vizat telefonul. Infractorii cer un cod, iar astfel au acces direct la telefonul victimei. Ulterior fie îi blochează telefonul, la propriu, fie victima nu mai are acces la propriul device, timp în care infractorii intră în contul acestuia şi fac transferuri ilegale. Banii sunt trecuţi din cont în cont, în unele cazuri schimbaţi în criptomonede”, explică procurorul Adrian Radu.
Acesta atrage atenţia că numele unor personalităţi ale vieţii publice, de la fostul mare sportiv Ion Ţiriac, la guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu, au fost folosite în scheme similare.
Potrivit procurorului, astfel de fapte prezintă elemente constitutive ale mai multor infracţiuni: fals informatic, înşelăciune, acces ilegal la sistem informatic, iar după ce infractorii capătă acces la se poate discuta despre posibilă fraudă informatică, efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, alterarea integrităţii datelor informatice şi perturbarea funcţionării sistemelor informatice.
