Populaţia rezidentă a fost de 19,043 milioane persoane, la 1 ianuarie 2025, în scădere cu 24.400 persoane faţă de 1 ianuarie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani.
”La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a fost de 19.043.200 persoane, în scădere cu 24.400 persoane faţă de 1 ianuarie 2024. Principala cauză a scăderii: spor natural negativ (diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi al decedaţilor: -100.900 persoane); soldul migraţiei internaţionale pozitiv: +71.300 persoane, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală”, arată datele INS.
Numărul naşterilor înregistrate tardiv la oficiile de stare civilă incluse în stabilirea valorii populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2025 a fost de 5.166 persoane.
Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani. Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei reprezintă numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste) care revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani).
Raportul de dependenţă demografică a scăzut uşor, la 55,6 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.
La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a fost de 19.043.151 persoane, în scădere cu 24.425 persoane faţă de 1 ianuarie 2024.
La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9.770.400 persoane, în scădere cu 1,3% faţă 1 ianuarie 2024. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2025 a fost de 9.752.600 persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) continuându-şi trendul de creştere: comparativ cu 1 ianuarie 2024, cu 0,3 puncte procentuale (de la 20% în 2024 la 20,3% la 1 ianuarie 2025).
Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a scăzut de la 15,9% la 1 ianuarie 2024 la 15,4% la 1 ianuarie 2025.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 (la 1 ianuarie 2024) la 131,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2025).
Raportul de dependenţă demografică a scăzut uşor de la 56,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte la 1 ianuarie 2024 la 55,6 la 1 ianuarie 2025.
Soldul migraţiei internaţionale în anul 2024 a fost pozitiv, numărul imigranţilor depăşind numărul emigranţilor cu 71.300 persoane.
Astfel, România a continuat să fie o ţară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migraţiei internaţionale, în scădere faţă de anii precedenţi, nu a reuşit să compenseze sporul natural negativ (-100.900 persoane).
În cursul anului 2024, bărbaţii au fost majoritari atât în rândul emigranţilor (53,3%), cât şi în rândul imigranţilor (64,5%). Având în vedere influenţa conjugată a sporului natural (-100.900 persoane), a soldului migrator (+71.300 persoane) şi a numărului naşterilor înregistrate tardiv la oficiile de stare civilă (+5.200 persoane), populaţia rezidentă a României a fost în scădere faţă de aceeaşi dată a anului anterior.
Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.
