Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025 a fost în scădere faţă de anul precedent, iar factorii determinanţi au fost sporul natural negativ, soldul migrator şi numărul naşterilor înregistrate tardiv la oficiile de stare civilă, a declarat Silviu Vîrva, vicepreşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS). Potrivit lui Vîrva, efectul conjugat al acestora a fost menţinerea României ca ţară de imigrare, dar cu o populaţie rezidentă în scădere cu 24.400 persoane la 1 ianuarie 2025 faţă de 1 ianuarie 2024.
”Deşi migraţia netă internaţională în anul 2024 a fost pozitivă, populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025 a fost în scădere faţă de anul precedent. Factorii determinanţi au fost sporul natural negativ (-100.900 persoane), soldul migrator (+71.300 persoane) şi numărul naşterilor înregistrat tardiv la oficiale de stare civilă (+5.200 persoane). Efectul conjugat al acestora a fost menţinerea României ca ţară de imigrare, dar cu o populaţie rezidentă în scădere cu 24.400 persoane la 1 ianuarie 2025 faţă de 1 ianuarie 2024. Precizez că datele sunt definitive. Începând din acest an, INS publică atât comunicat de presă cu versiunea de date provizorii (ca şi până acum, în august 2026 pentru populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2026), cât şi comunicat de presă cu versiunea de date definitive (nou-ianuarie pentru populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025)”, spune Silviu Vîrva, vicepreşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Populaţia rezidentă a fost de 19,043 milioane persoane, la 1 ianuarie 2025, în scădere cu 24.400 persoane faţă de 1 ianuarie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani.
”La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a fost de 19.043.200 persoane, în scădere cu 24.400 persoane faţă de 1 ianuarie 2024. Principala cauză a scăderii: spor natural negativ (diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi al decedaţilor: -100.900 persoane); soldul migraţiei internaţionale pozitiv: +71.300 persoane, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală”, arată datele INS.
Numărul naşterilor înregistrate tardiv la oficiile de stare civilă incluse în stabilirea valorii populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2025 a fost de 5.166 persoane.
Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani. Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei reprezintă numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste) care revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani).
Raportul de dependenţă demografică a scăzut uşor, la 55,6 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.
La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a fost de 19.043.151 persoane, în scădere cu 24.425 persoane faţă de 1 ianuarie 2024.
La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9.770.400 persoane, în scădere cu 1,3% faţă 1 ianuarie 2024. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2025 a fost de 9.752.600 persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) continuându-şi trendul de creştere: comparativ cu 1 ianuarie 2024, cu 0,3 puncte procentuale (de la 20% în 2024 la 20,3% la 1 ianuarie 2025).
Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a scăzut de la 15,9% la 1 ianuarie 2024 la 15,4% la 1 ianuarie 2025.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 (la 1 ianuarie 2024) la 131,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2025).
Raportul de dependenţă demografică a scăzut uşor de la 56,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte la 1 ianuarie 2024 la 55,6 la 1 ianuarie 2025.
Soldul migraţiei internaţionale în anul 2024 a fost pozitiv, numărul imigranţilor depăşind numărul emigranţilor cu 71.300 persoane.
Astfel, România a continuat să fie o ţară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migraţiei internaţionale, în scădere faţă de anii precedenţi, nu a reuşit să compenseze sporul natural negativ (-100.900 persoane).
În cursul anului 2024, bărbaţii au fost majoritari atât în rândul emigranţilor (53,3%), cât şi în rândul imigranţilor (64,5%). Având în vedere influenţa conjugată a sporului natural (-100.900 persoane), a soldului migrator (+71.300 persoane) şi a numărului naşterilor înregistrate tardiv la oficiile de stare civilă (+5.200 persoane), populaţia rezidentă a României a fost în scădere faţă de aceeaşi dată a anului anterior.
Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.
