Rivalităţile dintre marile puteri şi confruntările strategice domină lista celor mai severe riscuri pe termen scurt pentru economia globală în perspectiva anului 2026, potrivit raportului Global Risks Report publicat miercuri de World Economic Forum, relatează CNBC.
Jumătate dintre liderii din mediul de afaceri şi din alte domenii chestionaţi anticipează o perioadă turbulentă în următorii doi ani, în timp ce doar 1% se aşteaptă la stabilitate. Imaginea de ansamblu este a unei lumi ”aflate pe marginea prăpastiei”, arată raportul bazat pe răspunsurile a aproximativ 1.300 de lideri din guverne, companii şi organizaţii internaţionale.
Raportul indică faptul că ”confruntarea geoeconomică” a urcat pe primul loc în topul îngrijorărilor mediului de afaceri pentru următorii doi ani, alimentată de competiţia tot mai dură dintre state şi de folosirea instrumentelor economice, tarife, reglementări, lanţuri de aprovizionare şi restricţii de capital, ca arme strategice. WEF avertizează că această tendinţă ar putea duce la o contracţie semnificativă a comerţului global.
Saadia Zahidi, director general al WEF, a declarat pentru CNBC că aproape o treime dintre respondenţi sunt profund îngrijoraţi de conflictele armate între state şi de implicaţiile acestora asupra economiei globale şi stabilităţii internaţionale.
Riscurile economice au înregistrat cea mai rapidă creştere în percepţia liderilor, raportul semnalând temeri tot mai mari legate de recesiune, inflaţie ridicată şi posibile bule speculative, într-un context marcat de niveluri ridicate ale datoriei şi pieţe volatile.
Raportul este realizat în parteneriat cu Marsh, cea mai mare companie de brokeraj în asigurări din lume. Directorul general al Marsh, John Doyle, a descris contextul actual drept unul de ”policriză”, în care se suprapun războaiele comerciale, conflictele culturale, revoluţia tehnologică accelerată şi impactul fenomenelor meteorologice extreme.
Dezinformarea şi manipularea informaţiilor ocupă locul al doilea în clasamentul riscurilor pe termen scurt, urmate de polarizarea socială. Inegalitatea este identificată drept cel mai important risc interconectat pe termen lung, pe un orizont de 10 ani, deoarece amplifică tensiunile sociale şi reduce capacitatea de cooperare necesară pentru gestionarea şocurilor economice.
Cel mai risc ascendent rapid din raport este cel legat de efectele adverse ale inteligenţei artificiale. Acesta a urcat de pe locul 30 anul trecut până pe locul cinci în clasamentul riscurilor pe termen lung. WEF avertizează că deplasarea forţei de muncă cauzată de automatizare ar putea accentua inegalităţile de venit, reduce consumul şi alimenta cicluri de stagnare economică şi nemulţumire socială, chiar într-un context de câştiguri mari de productivitate.
Raportul mai subliniază convergenţa rapidă dintre învăţarea automată şi calculul cuantic, un proces care ar putea crea situaţii în care ”oamenii pierd controlul” asupra sistemelor tehnologice.
Deşi riscurile de mediu au fost ”deprioritizate” pe termen scurt, potrivit Zahidi, fenomenele meteorologice extreme rămân principala îngrijorare pentru următorul deceniu.
Pierderile globale asigurate din dezastre naturale sunt estimate la 107 miliarde de dolari în 2025, depăşind pragul de 100 de miliarde pentru al şaselea an consecutiv.
Raportul avertizează că valurile de căldură extremă, seceta şi incendiile de vegetaţie vor deveni mai frecvente şi mai intense, chiar dacă riscuri precum colapsul ecosistemelor, pierderea biodiversităţii şi poluarea au coborât în ierarhia preocupărilor liderilor.
WEF concluzionează că ”coaliţiile celor dispuşi”, colaborări între guverne, mediul academic, sectorul privat şi societatea civilă, sunt esenţiale pentru creşterea rezilienţei globale.
Totuşi, Zahidi avertizează că retragerea din multilateralism şi accentuarea competiţiei geopolitice ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea statelor de a coopera atunci când va fi cu adevărat necesar.
