Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a transmis, joi, că tendinţele recente confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor şi tinerilor. Din acest motiv, în lunile ianuarie şi februarie se derulează o campanie cu sloganul ”Fii conştient! Viaţa trăită online are consecinţe offline!”. Statisticile naţionale arată că peste 22.000 de copii şi adolescenţi sunt înregistraţi cu tulburări de sănătate mintală, iar incidenţa cazurilor de depresie şi anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creştere constantă.
Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică organizează, în lunile ianuarie şi februarie, campania naţională de informare, educare şi conştientizare dedicată promovării sănătăţii mintale.
Campania se derulează sub sloganul ”Fii conştient! Viaţa trăită online are consecinţe offline!” şi urmăreşte creşterea gradului de conştientizare a populaţiei şi un apel direct la acţiune împotriva dependenţei de tehnologiile digitale, având în vedere impactul său crescut asupra sănătăţii mintale şi bunăstării, copiii şi tinerii fiind cei mai afectaţi.
În plus, se are în vedere, promovarea comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală şi încurajarea populaţiei să investească în alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane.
”Tendinţele recente confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor şi tinerilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din şapte (cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani) trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată”, a transmis INSP.
Potrivit specialiştilor, gravitatea situaţiei este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia şi anxietatea, sunt o cauză majoră de boală şi dizabilitate în rândul tinerilor.
”Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranţei: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani. Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie, unul din şase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătăţii mintale”, transmit specialiştii INSP.
Aceştia anunţă că s-au inclus iniţiative pentru promovarea bunăstării digitale şi ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulţi adolescenţi au devenit dependenţi de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătăţii lor mintale.
”Pe plan naţional, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii şi adolescenţi din România au fost înregistraţi cu tulburări de sănătate mintală, iar incidenţa cazurilor de depresie şi anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creştere constantă. În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenţi, la fel ca şi rapoartele constante ale Salvaţi Copiii România, a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi scăderea stării de bine, cu apariţia dezechilibrelor emoţionale”, transmit specialiştii INSP.
Potrivit acestora, mai mult, concluziile indică o creştere a riscului de anxietate şi depresie pentru copii şi tineri, cât şi reducerea comunicării faţă în faţă.
”Astfel, tehnologia devine simultan resursă şi factor de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată şi ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor esenţial în îmbunătăţirea accesului la educaţie şi la resursele de învăţare de înaltă calitate, consolidând competenţele viitorului. Soluţiile pentru menţinerea bunăstării copiilor într-o lume imprevizibilă necesită o adaptare permanentă la schimbare, motiv pentru care intervenţiile multisectoriale şi colaborarea între familie, şcoală şi servicii de sănătate sunt esenţiale”, a mai transmis INSP.
