Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat joi că cei 15 soldaţi francezi deja prezenţi în Groenlanda „vor fi întăriţi în zilele următoare cu mijloace terestre, aeriene şi maritime”. Teritoriul arctic, sub suveranitate daneză, este râvnit de preşedintele Donald Trump, iar câteva ţări europene, între care Franţa, au anunţat miercuri că vor desfăşura un exerciţiu militar de explorare a insulei.
Suedia, Germania, Norvegia şi Franţa urmează să participe la o misiune militară europeană în Groenlanda – definită ca o „explorare a Groenlandei” – începând de joi şi până sâmbătă, a anunţat miercuri Germania.
Cincisprezece soldaţi francezi, specialişti în alpinism, sunt deja prezenţi la Nuuk, în Groenlanda, au confirmat oficialii francezi.
Franţa, care a trimis deja „o primă echipă de militari” în Groenlanda în cadrul unei misiuni militare europene, va trimite „în zilele următoare” noi „mijloace terestre, aeriene şi maritime” în teritoriul autonom danez dorit de Statele Unite, a anunţat Emmanuel Macron. „Franţa şi europenii trebuie să continue să fie prezenţi oriunde interesele lor sunt ameninţate, fără escaladare, dar intransigenţi în ceea ce priveşte respectarea suveranităţii teritoriale”, a punctat preşedintele Macron.
Operaţiunea a fost anunţată în contextul ameninţărilor preşedintelui Donald Trump că va anexa teritoriul autonom aflat sub suveranitate daneză sub pretextul că are nevoie de el din motive de securitate naţională. Miercuri, miniştrii de externe din Danemarca şi Groenlanda au fost la Casa Albă pentru a discuta despre aceasta cu vicepreşedintele JD Vance şi cu secretarul de stat Marco Rubio. Reuniunea nu a produs nici o soluţie rapidă pentru dispută, dar s-a convenit formarea unui grup de lucru – un compromis care, în practica diplomatică, este menit să mai amâne un deznodământ brutal.
După ce în cursul dimineţii preşedintele Franţei a convocat un consiliu de apărare pentru a discuta despre Groenlanda şi Iran, el a mers apoi să se adreseze armatei, cu ocazia Anului Nou, la baza aeriană din Istres.
În discursul rostit anul acesta într-un context internaţional foarte tensionat, Emmanuel Macron a reiterat dorinţa de a majora bugetul apărării cu 36 de miliarde „pentru perioada 2026-2030”, din care 3,5 miliarde de euro începând cu 2026, relatează Franceinfo.
Preşedintele a mai spus că doreşte, de asemenea, să consolideze „ambiţia spaţială” a Franţei, în special „în ceea ce priveşte utilizarea constelaţiilor de sateliţi pe orbită joasă pentru a îmbunătăţi conectivitatea şi achiziţia de informaţii”. În Ucraina, „două treimi din capacităţile de informaţii” sunt furnizate de Franţa, a afirmat Emmanuel Macron, reamintind că, în urmă cu un an, Kievul era „în mare măsură dependent de capacităţile de informaţii americane”.
„Suntem în raza de acţiune a rachetelor” Rusiei, a avertizat Emmanuel Macron în discursul său. „Dacă vrem să rămânem credibili, noi, europenii, şi în special Franţa, trebuie să ne înarmăm cu aceste noi arme care vor schimba situaţia pe termen scurt”, a spus şeful statului, menţionând racheta Oreşnik utilizată de Rusia în ultimele săptămâni în Ucraina.
El s-a adresat şi producătorilor de armament. „Trebuie să producem mai repede, în cantităţi mai mari, să creştem şi mai mult cu sisteme mai uşoare şi inovatoare”, a îndemnat preşedintele. „Pentru armatele franceze, am nevoie de o industrie de apărare care să se adapteze mai bine, care să nu mai considere armatele franceze ca fiind clienţi captivi. Pentru că s-ar putea să căutăm soluţii europene, dacă acestea sunt mai rapide şi mai eficiente”, a subliniat şeful statului.
Pe de altă parte, Macron a anunţat că în septembrie, primii recruţi ai serviciului naţional de apărare vor începe instrucţia militară, în contextul în care campania de recrutare a fost lansată luni.
Anul 2025 a fost „deosebit de greu”, a spus Emmanuel Macron, avertizând că 2026 „va fi plin de provocări”.
